Șase persoane publice din Moldova vor deveni chelneri cu scopul de a colecta fonduri pentru o cauză nobilă

Olga Țăpordei, Diana Ballerini, Marco Ballerini, Sergiu Beznițchi, Cristina Arama și Alex Iordache vor deveni chelneri pentru câteva ore, cu scopul de a colecta fonduri pentru activități recreative dedicate copiilor din familii social-vulnerabile.

Vineri, 9 iulie, The Moldova Project (TMP) împreună cu ASAP Digital Team vrea să resusciteze copilăria a sute de copii din familii social-vulnerabile din medii rurale, oferindu-le o zi de vară bogată în activități socio-educative și de divertisment. În acest sens, va avea loc o cină caritabilă de colectare de fonduri la Restaurantul Aproape din Chișinău.

Pentru această misiune specială, TMP și ASAP apelează la bunătatea și generozitatea oamenilor buni din Chișinău, inclusiv la cea a unor personalităților publice locale, care se vor alătura evenimentului în calitate de chelneri.

Este vorba despre:
# Olga Țăpordei;
# Diana Ballerini;
# Marco Ballerini;
# Sergiu Beznițchi;
# Cristina Aramă;
# Alex Iordache.

Persoanele doritoare să contribuie la această cauză nobilă și să fie servite de un chelner complet nepregătit dar dornic să câștige aprecierea invitaților, sunt așteptate în data de 9 iulie, orele 18.00 la Restaurantul Aproape (or. Chișinău, str. Nicolae Dimo 1), ca să savureze cina într-o atmosferă poate un pic haotică dar oricum încântătoare, să lase un tips pe măsura satisfacției, și să fie mândri de rolul pe care îl vor avea în copilăria altcuiva. Evenimentul va include, de asemenea, o licitație, și alte surprize frumoase.

Mai multă informație despre AO The Moldova Project găsiți AICI sau AICI.

#cauza nobila #chelneri #persoane publice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de jumătate dintre statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intenționează să crească vârsta de pensionare, ca soluție în fața îmbătrânirii populației.

În raportul său bianual privind sistemele de pensii, OCDE semnalează că, în medie, vârsta normală de pensionare va crește, de la 63,9 ani pentru femei și 64,7 ani pentru bărbații care s-au pensionat în 2024, la 65,9 ani și, respectiv, 66,4 ani pentru cei care anul trecut și-au încheiat studiile și au început să muncească, relatează joi agenția EFE, citat de agerpres.ro.

Totuși, vor exista variații semnificative între țările membre, trei dintre acestea menținând vârsta de pensionare la 62 de ani, respectiv Luxemburg, Slovenia și Columbia, în cazul celei din urmă vârsta de pensionare pentru femei fiind chiar și mai scăzută, 57 de ani.

La cealaltă extremă, Danemarca, Estonia, Italia, Olanda și Suedia au inițiat reforme care vor crește vârsta de pensionare la 70 de ani sau chiar mai mult. Astfel, în Danemarca vârsta de pensionare va crește de la 67 de ani, cât este în prezent, la 74 de ani, iar în Estonia de la 65 la 71 de ani.

În spatele acestei tendințe se află îmbătrânirea demografică, ce va afecta toate țările membre ale organizației, într-o măsură mai mare sau mai mică, punând o presiune sporită asupra finanțării sistemelor publice de pensii.

La nivel global, pentru fiecare 100 de persoane cu vârsta cuprinsă în prezent între 20 și 64 de ani (grupa de vârstă activă), există 33 care au peste 65 de ani, dar acest raport se va deteriora și mai mult, numărul celor cu vârste de peste 65 de ani la fiecare 100 de persone din grupa de vârstă 20-64 de ani urmând să crească la 52 până în anul 2050.

Pe baza analizei situației din prezent a sistemelor de pensii, a reformelor preconizate și ținând cont de tendințele demografice, autorii raportului estimează că cheltuielile medii cu pensiile publice în OCDE (în cele 32 de țări pentru care sunt disponibile date) vor crește, de la 8,8% din produsul intern brut (PIB) în prezent, la 10% în 2050.

Precizăm că, anterior, Alexandru Munteanu, prezentând programul de activitate a Guvernului în Parlament, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene.