Șase persoane publice din Moldova vor deveni chelneri cu scopul de a colecta fonduri pentru o cauză nobilă

Olga Țăpordei, Diana Ballerini, Marco Ballerini, Sergiu Beznițchi, Cristina Arama și Alex Iordache vor deveni chelneri pentru câteva ore, cu scopul de a colecta fonduri pentru activități recreative dedicate copiilor din familii social-vulnerabile.

Vineri, 9 iulie, The Moldova Project (TMP) împreună cu ASAP Digital Team vrea să resusciteze copilăria a sute de copii din familii social-vulnerabile din medii rurale, oferindu-le o zi de vară bogată în activități socio-educative și de divertisment. În acest sens, va avea loc o cină caritabilă de colectare de fonduri la Restaurantul Aproape din Chișinău.

Pentru această misiune specială, TMP și ASAP apelează la bunătatea și generozitatea oamenilor buni din Chișinău, inclusiv la cea a unor personalităților publice locale, care se vor alătura evenimentului în calitate de chelneri.

Este vorba despre:
# Olga Țăpordei;
# Diana Ballerini;
# Marco Ballerini;
# Sergiu Beznițchi;
# Cristina Aramă;
# Alex Iordache.

Persoanele doritoare să contribuie la această cauză nobilă și să fie servite de un chelner complet nepregătit dar dornic să câștige aprecierea invitaților, sunt așteptate în data de 9 iulie, orele 18.00 la Restaurantul Aproape (or. Chișinău, str. Nicolae Dimo 1), ca să savureze cina într-o atmosferă poate un pic haotică dar oricum încântătoare, să lase un tips pe măsura satisfacției, și să fie mândri de rolul pe care îl vor avea în copilăria altcuiva. Evenimentul va include, de asemenea, o licitație, și alte surprize frumoase.

Mai multă informație despre AO The Moldova Project găsiți AICI sau AICI.

#cauza nobila #chelneri #persoane publice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.