Scandal la nivel internațional. De ce a fost suspendat clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri

Banca Mondială nu va mai elabora și publica clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Directorul general al Fondului Internațional Monetar, Kristalina Georgieva, ar fi exercitat presiuni pentru a îmbunătăți poziția Chinei în clasamentul “Doing Business” elaborat de Banca Mondială, în perioada când a condus instituția bancară. Problemele de etică descoperite în urma unei anchete privind raportul “Doing Business” au determinat Banca Mondială să renunțe complet la publicarea acestuia, potrivit unui comunicat al băncii, citat de profit.ro.

Desfășurată de firma de avocatură WilmerHale la cererea comitetului de etică al Băncii Mondiale, ancheta relevă că o serie de nereguli identificate anterior cu privire la poziția mai multor țări în clasamentul Doing Business au survenit pe fondul presiunilor exercitate de foști și actuali angajați, inclusiv de către foști membri ai Consiliului Director.

Kristalina Georgieva și fostul președinte al Băncii Mondiale, Kim Yong Jim, sunt indicați că ar fi pus, direct și indirect, presiune pe echipa responsabilă cu elaborarea raportului Doing Business pentru îmbunătățirea pozițiilor ocupate de China și Arabia Saudită în clasamentele pentru anii 2018 și 2020. China ar fi trebuit să coboare 7 poziții în clasamentul “Doing Business 2018”, până pe locul 85, însă în raportul oficial apare pe locul 78, la fel ca în anul anterior. Similar, poziția Arabiei Saudite în raportul pentru 2020 a fost modificată pentru a reflecta o performanță crescută a economiei, în detrimentul Iordaniei și al Azerbaijanului.

“Dezaprob fundamental concluziile și interpretările anchetei (…) în ceea ce privește rolul meu legat de raportul Doing Business 2018”, a declarat Georgieva într-un comunicat.

Lansat în 2003, raportul Doing Business analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Raportul joacă un rol notabil în special în economiile emergente, guvernele citând îmbunătățirile reflectate în clasament pentru a atrage investiții străine.

Republica Moldova a pierdut o poziție ocupând locul 48 din 190 de state ale lumii în clasamentul Doing Business 2020.

#clasament #acuzatii #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care decid să revină cu traiul în Republica Moldova vor beneficia de facilități extinse la repatrierea bunurilor, potrivit unui proiect de lege votat de Parlament în prima lectură.

Inițiativa legislativă aparține deputaților din fracțiunea parlamentară Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – Valeriu Robu, Alic Baraboi, Ana Butucea, Ilie Ionaș și Mihail Druță, care au muncit anterior peste hotare. Proiectul propune modificarea Legii privind repatrierea bunurilor, în vederea încurajării revenirii cetățenilor din diasporă.

Una dintre principalele modificări vizează condițiile de acordare a scutirii de plata drepturilor de import pentru automobile. Astfel, criteriile de eligibilitate vor fi extinse: vârsta automobilului va crește de la 9 la 10 ani, valoarea maximă admisă va fi majorată de la 400.000 la 550.000 de lei și capacitatea cilindrică va crește de la 2.500 cm³ la 3.000 cm³.

Totodată, cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova vor putea introduce în țară obiecte de uz personal fără achitarea drepturilor de import, în limita bunurilor declarate în cererea depusă la Serviciul Vamal. Persoanele beneficiare vor semna o declarație pe propria răspundere, prin care își vor asuma angajamentul de a rămâne în țară cel puțin 3 ani, în calitate de rezidenți.

„Prevederile proiectului au drept scop facilitarea revenirii în țară a propriilor cetățeni, ceea ce va avea un impact pozitiv, complex, atât social, cât și economic”, se menționează în nota de fundamentare a documentului.

În anul 2022, Parlamentul a adoptat o lege similară privind acordarea scutirilor de la plata drepturilor de import pentru cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova, însă termenul de aplicare a facilităților a expirat la 1 octombrie 2025. Până în prezent, aproximativ 400 de cetățeni au beneficiat de aceste măsuri.

Datele statistice relevă că numărul moldovenilor care se află în străinătate este circa un milion. În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori sau 90 de oameni/zi, potrivit Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.