Scandal la nivel internațional. De ce a fost suspendat clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri

Banca Mondială nu va mai elabora și publica clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Directorul general al Fondului Internațional Monetar, Kristalina Georgieva, ar fi exercitat presiuni pentru a îmbunătăți poziția Chinei în clasamentul “Doing Business” elaborat de Banca Mondială, în perioada când a condus instituția bancară. Problemele de etică descoperite în urma unei anchete privind raportul “Doing Business” au determinat Banca Mondială să renunțe complet la publicarea acestuia, potrivit unui comunicat al băncii, citat de profit.ro.

Desfășurată de firma de avocatură WilmerHale la cererea comitetului de etică al Băncii Mondiale, ancheta relevă că o serie de nereguli identificate anterior cu privire la poziția mai multor țări în clasamentul Doing Business au survenit pe fondul presiunilor exercitate de foști și actuali angajați, inclusiv de către foști membri ai Consiliului Director.

Kristalina Georgieva și fostul președinte al Băncii Mondiale, Kim Yong Jim, sunt indicați că ar fi pus, direct și indirect, presiune pe echipa responsabilă cu elaborarea raportului Doing Business pentru îmbunătățirea pozițiilor ocupate de China și Arabia Saudită în clasamentele pentru anii 2018 și 2020. China ar fi trebuit să coboare 7 poziții în clasamentul “Doing Business 2018”, până pe locul 85, însă în raportul oficial apare pe locul 78, la fel ca în anul anterior. Similar, poziția Arabiei Saudite în raportul pentru 2020 a fost modificată pentru a reflecta o performanță crescută a economiei, în detrimentul Iordaniei și al Azerbaijanului.

“Dezaprob fundamental concluziile și interpretările anchetei (…) în ceea ce privește rolul meu legat de raportul Doing Business 2018”, a declarat Georgieva într-un comunicat.

Lansat în 2003, raportul Doing Business analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Raportul joacă un rol notabil în special în economiile emergente, guvernele citând îmbunătățirile reflectate în clasament pentru a atrage investiții străine.

Republica Moldova a pierdut o poziție ocupând locul 48 din 190 de state ale lumii în clasamentul Doing Business 2020.

#clasament #acuzatii #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții