Scandal la nivel internațional. De ce a fost suspendat clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri

Banca Mondială nu va mai elabora și publica clasamentul care analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Directorul general al Fondului Internațional Monetar, Kristalina Georgieva, ar fi exercitat presiuni pentru a îmbunătăți poziția Chinei în clasamentul “Doing Business” elaborat de Banca Mondială, în perioada când a condus instituția bancară. Problemele de etică descoperite în urma unei anchete privind raportul “Doing Business” au determinat Banca Mondială să renunțe complet la publicarea acestuia, potrivit unui comunicat al băncii, citat de profit.ro.

Desfășurată de firma de avocatură WilmerHale la cererea comitetului de etică al Băncii Mondiale, ancheta relevă că o serie de nereguli identificate anterior cu privire la poziția mai multor țări în clasamentul Doing Business au survenit pe fondul presiunilor exercitate de foști și actuali angajați, inclusiv de către foști membri ai Consiliului Director.

Kristalina Georgieva și fostul președinte al Băncii Mondiale, Kim Yong Jim, sunt indicați că ar fi pus, direct și indirect, presiune pe echipa responsabilă cu elaborarea raportului Doing Business pentru îmbunătățirea pozițiilor ocupate de China și Arabia Saudită în clasamentele pentru anii 2018 și 2020. China ar fi trebuit să coboare 7 poziții în clasamentul “Doing Business 2018”, până pe locul 85, însă în raportul oficial apare pe locul 78, la fel ca în anul anterior. Similar, poziția Arabiei Saudite în raportul pentru 2020 a fost modificată pentru a reflecta o performanță crescută a economiei, în detrimentul Iordaniei și al Azerbaijanului.

“Dezaprob fundamental concluziile și interpretările anchetei (…) în ceea ce privește rolul meu legat de raportul Doing Business 2018”, a declarat Georgieva într-un comunicat.

Lansat în 2003, raportul Doing Business analizează ușurința cu care se pot face afaceri în statele din întreaga lume. Raportul joacă un rol notabil în special în economiile emergente, guvernele citând îmbunătățirile reflectate în clasament pentru a atrage investiții străine.

Republica Moldova a pierdut o poziție ocupând locul 48 din 190 de state ale lumii în clasamentul Doing Business 2020.

#clasament #acuzatii #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.