Scandalul cerealelor ieftine din Ucraina: Ungaria urmează modelul Poloniei și suspendă și ea importurile

16 Apr. 2023, 08:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Apr. 2023, 08:44 // Actual //  bani.md

La scurt timp după ce Polonia a anunțat că va interzice importurile de cereale şi alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol local, și Ungaria a luat aceeași decizie. Cele două guverne au luat această măsură după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune, informează Reuters.

Ucraina şi-a exprimat regretul faţă de decizia poloneză, spunând că „rezolvarea diferitelor probleme prin acţiuni unilaterale drastice nu va accelera o soluţionare pozitivă a situaţiei”.
După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantităţi mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să staţioneze în statele din Europa Centrală din cauza blocajelor logistice, preţurilor şi a vânzărilor pentru fermierii locali.

„Rămânem prietenii Ucrainei”

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene luna trecută, prim-miniştrii din cinci ţări est-europene au informat despre o creştere fără precedent a produselor precum cereale, seminţe oleaginoase, ouă, carne de pasăre şi zahăr şi au spus că ar trebui luate în considerare tarife la importurile agricole ucrainene.

Impactul ofertei excesive a creat o problemă politică pentru Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, aflat la guvernare, într-un an electoral şi cu o economie împotmolită în stagflaţie.

„Astăzi, guvernul a decis asupra unui regulament care interzice intrarea, importul de cereale în Polonia, dar şi zeci de alte tipuri de alimente (din Ucraina)”, a declarat liderul Jaroslaw Kaczynski în cadrul unei reuniuni a partidului. Lista acestor mărfuri, care va varia „de la cereale la produse din miere şi foarte, foarte multe alte lucruri”, va fi inclusă în regulamentul guvernamental, a adăugat el.
Kaczynski a declarat: „Suntem şi rămânem prieteni şi aliaţi neschimbaţi ai Ucrainei. O vom sprijini şi o susţinem. … Dar este datoria fiecărui stat, a fiecărei autorităţi, a unei autorităţi competente în orice caz, să protejeze interesele cetăţenilor săi”. Kaczynski a mai spus că Polonia este pregătită să înceapă discuţiile cu Ucraina pentru a soluţiona problema cerealelor.

Budapeste așteaptă o schimbare în UE
Ministerul Politicii Agrare şi Alimentaţiei din Ucraina a declarat că interdicţia poloneză contrazice acordurile bilaterale existente privind exporturile şi a cerut discuţii pentru a rezolva problema.

„Înţelegem că fermierii polonezi se află într-o situaţie dificilă, dar subliniem că fermierii ucraineni se află în cea mai dificilă situaţie în acest moment”, se arată într-un comunicat.
Mai târziu în cursul zilei de sâmbătă, guvernul premierului naţionalist ungar Viktor Orban s-a alăturat interdicţiei, spunând că statu-quoul va cauza daune grave fermierilor locali.

Ungaria nu a oferit detalii despre momentul în care interzicerea importurilor de cereale şi alte alimente va intra în vigoare, dar a spus că va expira la sfârşitul lunii iunie.

Guvernul de la Budapesta a spus că speră la schimbări în reglementări la nivelul UE, inclusiv privind o regândire a eliminării taxelor de import pentru produsele ucrainene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Iul. 2026, 13:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 13:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 10,52 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, în creștere cu 4,1% față de finele anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Raportată la Produsul Intern Brut (PIB), datoria externă reprezintă acum 58%, cu 1,9 puncte procentuale mai mult decât la sfârșitul anului 2025.

Potrivit BNM, stocul datoriei externe brute a crescut de la 10,11 miliarde de euro la 31 decembrie 2025 la 10,52 miliarde de euro la 31 martie 2026.

Cea mai mare parte a datoriei rămâne cea pe termen lung, care însumează 7,86 miliarde de euro, reprezentând 74,7% din total. Datoria pe termen scurt a urcat la 2,66 miliarde de euro, echivalentul a 25,3% din datoria externă brută.

Datele arată că datoria externă publică a crescut cu 5,4%, până la 4,55 miliarde de euro, în timp ce datoria externă privată s-a majorat cu 3%, ajungând la 5,98 miliarde de euro. Astfel, ponderea datoriei publice în totalul datoriei externe a urcat la 43,2%, iar cea a sectorului privat a coborât la 56,8%.

În primul trimestru din 2026, serviciul datoriei externe care include rambursările de principal și plata dobânzilor a constituit 183 milioane de euro. Din această sumă, 55 milioane de euro au revenit sectorului public, iar 128,1 milioane de euro sectorului privat. Raportul dintre serviciul datoriei externe și exporturile de bunuri și servicii s-a situat la 12,9%, nivel pe care BNM îl califică drept unul moderat.

Fondul Monetar Internațional rămâne cel mai mare creditor extern al statului, cu o expunere de 1,18 miliarde de euro și reprezintă 26% din datoria externă publică. Acesta este urmat de Grupul Băncii Mondiale, cu 1,13 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu 831 milioane de euro, Banca Europeană de Investiții, cu 441,7 milioane de euro, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 378 milioane de euro.

BNM mai arată că, dacă ritmul actual al rambursărilor se va menține și nu vor fi contractate noi împrumuturi, stocul datoriei externe pe termen lung ar putea fi achitat în aproximativ 9,4 ani.