Scandalul dă în clocot la ministerul Alei Nemerenco! Mii de euro pentru o campanie de vaccinare din bani împrumutați

Milioane de lei pentru o campanie de vaccinare împotriva COVID a cheltuit Ministrul Sănătății dintr-un credit luat de la Banca Mondială este vorba de 300 mii de euro, se arată într-o investigație a jurnaliștilor de la Cu Sens.

Ancheta o scoate în vizor pe Inga Pasecinic, directoarea Centrului Strategii și Politici de Sănătate. Organizația acesteia a fost contractată de minister, în schimbul a 136 250 de dolari americani, pentru a informa oamenii de la sate despre importanța imunizării anti-COVID. În acest caz nu a fost anunțată o licitație publică, iar ONG-ul a fost contractat direct de Ministerul Sănătății. Despre acțiunile, rezultatele campaniei și bugetul oferit, ministerul a preferat să tacă. Datele au fost obținute de jurnaliștii de investigație după jumătate de an, ministerul fiind obligat de instanța de judecată să prezinte aceste informații. Dubios este faptul că ONG-ul cu o activitate de peste 20 de ani nu are un site oficial unde să fie prezentate rapoartele de activitate, iar la adresa juridică, nici gram de angajați.

Tot în această investigație aflăm despre faptul că acest contract de milioane a fost semnat în perioada când Igor Curov, în prezent șef al Spitalului Ministerului Sănătății, era secretar de stat al instituției pe atunci. Curov a fost numit la minister în martie 2022, asta după ce trei ani a fost vicedirector medical la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde Pasecinic este membră a Consiliului de administrare a spitalului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campanie #bani #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.