Scandalul dă în clocot la ministerul Alei Nemerenco! Mii de euro pentru o campanie de vaccinare din bani împrumutați

Milioane de lei pentru o campanie de vaccinare împotriva COVID a cheltuit Ministrul Sănătății dintr-un credit luat de la Banca Mondială este vorba de 300 mii de euro, se arată într-o investigație a jurnaliștilor de la Cu Sens.

Ancheta o scoate în vizor pe Inga Pasecinic, directoarea Centrului Strategii și Politici de Sănătate. Organizația acesteia a fost contractată de minister, în schimbul a 136 250 de dolari americani, pentru a informa oamenii de la sate despre importanța imunizării anti-COVID. În acest caz nu a fost anunțată o licitație publică, iar ONG-ul a fost contractat direct de Ministerul Sănătății. Despre acțiunile, rezultatele campaniei și bugetul oferit, ministerul a preferat să tacă. Datele au fost obținute de jurnaliștii de investigație după jumătate de an, ministerul fiind obligat de instanța de judecată să prezinte aceste informații. Dubios este faptul că ONG-ul cu o activitate de peste 20 de ani nu are un site oficial unde să fie prezentate rapoartele de activitate, iar la adresa juridică, nici gram de angajați.

Tot în această investigație aflăm despre faptul că acest contract de milioane a fost semnat în perioada când Igor Curov, în prezent șef al Spitalului Ministerului Sănătății, era secretar de stat al instituției pe atunci. Curov a fost numit la minister în martie 2022, asta după ce trei ani a fost vicedirector medical la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde Pasecinic este membră a Consiliului de administrare a spitalului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campanie #bani #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.