Scandalul dezvăluirilor continuă! Consilierul Maiei Sandu ar fi implicat în afacerile cu fier vechi

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că este important să aflăm cum a fost posibilă spargerea conturilor din telegram la unii demnitari de stat. Mă tem că în afară de serviciile secrete ruse, în operațiunea au participat și specialiștii din Moldova.

„Dar cred eu că e nevoie și de explicații de la cei vizați. Eu, de exemplu, vreau clarificări de la Dorin Recean în legătură cu convorbiri telefonice cu Radu Șeremet. Vă amintesc că acest individ gestionează o compania din România, care importă deșeuri metalice pentru Uzină Metalurgică din Răbnița. Atrageți atenție la data discuției – 10 martie 2022. Perioada, cănd uzina nu a avut autorizație, dar încerca prin diferite metode s-o obțină”, spune Slusari.

Potrivit lui Slusari, pe 15 martie 2022 compania lui Șeremet a importat deșeuri metalice, care pe documente erau scrise ca fontă brută. 13 camioane au fost oprite în ultimul moment la podul Rezina-Răbnița de către instituțiile abilitate. A fost pornit dosar penal pe acest fapt. Expertiza laboratorului Serviciului vamal a confirmat faptul că în camioane sunt deșeuri.

„Însă peste 1,5 lună camioanele au fost returnate companiei lui Șeremet contrar tuturor normelor legale. Persoana, care a dispus acest lucru, nu mai lucrează în cadrul Serviciului Vamal. Despre dosar penal nu auzim nimic, chiar dacă acele camioane au fost arestate în România și a fost pornită ancheta. Dar la noi totul e liniște. A rămas doar procesul judiciar dintre Șeremet și Slusari pe apărarea reputației acestui personaj dubios, care m-a dat în judecată. Rămâne un sentiment persistent că toata aceasta schema a avut o крыша la cel mai înalt nivel în Moldova”, a punctat Sluasri.

Fostul deputat e de părere că dacă informația publicată este autentică, domnul Recean este obligat să explice despre ce el a vorbit pe 10 martie 2022 cu cunoscutul său vechi Radu Șeremet, care totodată este un mare prieten cu omul lui Plahotniuc Arcadii Vicol, infiltrat de coordonatorul criminal la Calea Ferată, Metalferos și Moldova Gaz. Or, lipsa reacției ar fi pentru mine recunoașterea complicității lui Recean în procesul de contrabanda a deșeurilor metalice și mușamalizarea cazului.

Contul de Telegram al consilierului președintelui Republicii Moldova pe probleme de securitate și secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate, Dorin Recean, a fost spart astăzi, 11 noiembrie.

Conversațiile care îi sunt atribuite lui Dorin Recean au apărut pe site-ul care, pe data de 9 noiembrie curent, au apărut și conversațiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

Ulterior, Președinția a venit cu o reacție.

„Ca și în situațiile precedente, aceste pretinse conversații sunt fabricate”.

#slusari recean #fier vechi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.