Scandalul dezvăluirilor continuă! Consilierul Maiei Sandu ar fi implicat în afacerile cu fier vechi

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că este important să aflăm cum a fost posibilă spargerea conturilor din telegram la unii demnitari de stat. Mă tem că în afară de serviciile secrete ruse, în operațiunea au participat și specialiștii din Moldova.

„Dar cred eu că e nevoie și de explicații de la cei vizați. Eu, de exemplu, vreau clarificări de la Dorin Recean în legătură cu convorbiri telefonice cu Radu Șeremet. Vă amintesc că acest individ gestionează o compania din România, care importă deșeuri metalice pentru Uzină Metalurgică din Răbnița. Atrageți atenție la data discuției – 10 martie 2022. Perioada, cănd uzina nu a avut autorizație, dar încerca prin diferite metode s-o obțină”, spune Slusari.

Potrivit lui Slusari, pe 15 martie 2022 compania lui Șeremet a importat deșeuri metalice, care pe documente erau scrise ca fontă brută. 13 camioane au fost oprite în ultimul moment la podul Rezina-Răbnița de către instituțiile abilitate. A fost pornit dosar penal pe acest fapt. Expertiza laboratorului Serviciului vamal a confirmat faptul că în camioane sunt deșeuri.

„Însă peste 1,5 lună camioanele au fost returnate companiei lui Șeremet contrar tuturor normelor legale. Persoana, care a dispus acest lucru, nu mai lucrează în cadrul Serviciului Vamal. Despre dosar penal nu auzim nimic, chiar dacă acele camioane au fost arestate în România și a fost pornită ancheta. Dar la noi totul e liniște. A rămas doar procesul judiciar dintre Șeremet și Slusari pe apărarea reputației acestui personaj dubios, care m-a dat în judecată. Rămâne un sentiment persistent că toata aceasta schema a avut o крыша la cel mai înalt nivel în Moldova”, a punctat Sluasri.

Fostul deputat e de părere că dacă informația publicată este autentică, domnul Recean este obligat să explice despre ce el a vorbit pe 10 martie 2022 cu cunoscutul său vechi Radu Șeremet, care totodată este un mare prieten cu omul lui Plahotniuc Arcadii Vicol, infiltrat de coordonatorul criminal la Calea Ferată, Metalferos și Moldova Gaz. Or, lipsa reacției ar fi pentru mine recunoașterea complicității lui Recean în procesul de contrabanda a deșeurilor metalice și mușamalizarea cazului.

Contul de Telegram al consilierului președintelui Republicii Moldova pe probleme de securitate și secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate, Dorin Recean, a fost spart astăzi, 11 noiembrie.

Conversațiile care îi sunt atribuite lui Dorin Recean au apărut pe site-ul care, pe data de 9 noiembrie curent, au apărut și conversațiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

Ulterior, Președinția a venit cu o reacție.

„Ca și în situațiile precedente, aceste pretinse conversații sunt fabricate”.

#slusari recean #fier vechi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.