Scandalul gazelor continuă! Parlicov spune că a fost sacrificat pentru a salva oamenii lui Recean

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, susține că revocarea sa din funcție a fost o decizie politică, menită să mute responsabilitatea scandalului privind achizițiile de gaze naturale pe el și consilierul Sergiu Tofilat, în timp ce adevărații responsabili din companiile de stat au fost menținuți în posturi. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Teritoriul Libertății” de la Rlive.

„Consider că a fost o greșeală, atât decizia de a mă demite, cât și faptul că domnul Bonzari a rămas acolo unde era, iar domnul Ceban practic a fost scos din responsabilitate. După ce domnului Junghietu i s-a oferit o funcție, în mod natural Ceaban a rămas la Moldovagaz. Două întreprinderi responsabile direct de achizițiile de gaze au rămas exact așa cum erau anul trecut, dar scandalul a fost direcționat spre mine și spre Tofilat”, a declarat Parlicov.

Întrebat dacă a fost folosit ca „țap ispășitor” într-un joc politic, Parlicov a replicat: „Asta trebuie să-l întrebați pe Recean. El este cel care a luat decizia. Eu am aflat despre demitere cu trei-cinci minute înainte, printr-un SMS”.

Fostul ministru a respins categoric acuzațiile că Tofilat ar fi interzis companiei Moldovagaz să cumpere gaze, așa cum a sugerat premierul Dorin Recean. „E o aberație totală. Emailul la care s-a făcut referire în Comisie viza o achiziție nereușită a Moldovagaz, când au încercat să cumpere întreaga cantitate de gaz într-o singură zi. Recomandările lui Tofilat din acel email au fost, de fapt, implementate. Ulterior, Moldovagaz a ieșit pe piață cu volume parțiale, pe produse lunare standard, exact cum fusese propus – o metodă mult mai logică”, a precizat el.

Parlicov a mai subliniat că, deși poate avea o responsabilitate politică în calitate de ministru, cei implicați direct în gestionarea achizițiilor de gaze au rămas în funcții. „Asta înseamnă că nu ministrul energiei decide, ci altcineva. Iar responsabilitatea finală este la premierul Recean. El a decis să mă demită și să-i păstreze pe ceilalți în funcții. Deci, își asumă și consecințele”, a conchis fostul ministru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Recean #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Biroul Național de Statistică a publicat „Moldova în cifre 2025”, un breviar care scoate în evidență multiple dezechilibre socio-economice, în ciuda unor progrese punctuale. Printre cele mai alarmante concluzii: populația este în continuă scădere, inflația a mușcat din veniturile reale, iar migrația rămâne o rană deschisă.

La 1 ianuarie 2025, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a coborât la doar 2,38 milioane persoane, în scădere cu 42.000 față de anul precedent. Sporul natural negativ (9.900 de persoane) și migrația netă negativă (peste 32.000 de persoane) alimentează declinul. Totodată, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut la 25,9%, ceea ce înseamnă o societate tot mai îmbătrânită.

Câștigul salarial mediu brut lunar în 2024 a fost de 14.096 lei, în creștere cu 14,1%, însă creșterea reală, ajustată la inflație, a fost de doar 9%. Aproape jumătate dintre salariați au câștigat sub 10.000 lei. În mediul rural, veniturile disponibile sunt în continuare cu 2.500 lei mai mici decât în orașe. Transferurile din străinătate rămân o sursă vitală de supraviețuire, reprezentând 10,2% din venituri.

Inflația anuală din 2024 a fost de 7%, dar tarifele reglementate au crescut cu 28% la gaze naturale și cu 23% la servicii medicale. Uleiul de măsline s-a scumpit cu aproape 39%, iar serviciile de canalizare cu 33,6%. Mărimea minimului de existență pentru un locuitor a fost calculată la 2.963 lei, dar cheltuielile medii lunare de consum pe persoană au ajuns la 4.407 lei.

Raportul evidențiază disparități salariale importante între bărbați și femei. În sectorul IT, bărbații câștigă cu 38% mai mult, iar în sănătate cu 25,6%. Singurul domeniu unde femeile domină este cel al serviciilor administrative.

Deși speranța de viață a crescut la 72 ani, mortalitatea infantilă a atins un nou maxim – 11,8 decese la 1.000 de născuți-vii. Peste 57% dintre decesele înregistrate sunt cauzate de boli cardiovasculare. În același timp, 50% dintre locuitorii din mediul urban consideră că au o stare de sănătate „bună sau foarte bună”, comparativ cu doar 32% în mediul rural.