Scandalul pe piața carburanților continuă! Schemele înfloresc. Deputatul Radu Marian implicat în joc

Ministerul Economiei a anunțat recent consultări publice cu privire la un proiect de Hotărâre de Guvern care să favorizeze importul de produse petroliere europene în Republica Moldova.

Esența modificării este excluderea certificării obligatorii a produselor petroliere în cazul importului direct al acestora de la un producător dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

„Facilitarea accesului pe piața Republicii Moldova a produselor petroliere principale (a benzinei și motorinei) importate direct de la producătorii acestora amplasați într-un stat membru UE. Astfel, se vor recunoaște documentele eliberate de producător prin care se confirmă calitatea produselor petroliere (declarația de conformitate și raportul de inspecție). Respectiv decade necesitatea efectuării obligatoriu a prelevării probelor și încercărilor de laborator efectuate la etapa importului pe teritoriul vamal al Republicii Moldova”, se spune în modificările propuse.

Interesele au aruncat în aer amendamentul salvator

Inițiativa legislativă a apărut după publicarea raportului Comisiei parlamentare speciale conduse de deputatul Radu Marian, formată după ce în această primăvară s-a accentuat deficitul de produse petroliere. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a atras atenția asupra acestei probleme și a convocat Consiliul de Securitate. Dânsa a cerut rezolvarea grabnică a problemei.

La acea vreme, deficitul de motorină a stârnit un șir de probleme. Prețul angro era mai mare față decât prețul la pompă. Or, acest lucru a stârnit nemulțumirea în rândul agricultorilor, care amenințau cu proteste în cazul în care statul nu le compensează 100% din acciza la motorină.

Un nou amendament, speculanții de carburanți fac lobby

Revenind la legea produselor petroliere, Comisia specială propune reducerea cheltuielilor cu 2 bani per litru la petroliștii din Republica Moldova, care au companiile mamă în România.

O inițiativă, bună, însă cauza deficitului produselor petroliere din Republica Moldova este alta. Este vorba de speculațiile, cu schema de revânzare a carburanților. Potrivit statisticilor, confirmate de declarațiile ANRE, combustibilul a fost importat în țară în cantități suficiente. Dar, de fapt, a rămas la comercianții care l-au revândut. Fiecare importator are propriul său comerciant speculator-dealer care cumpără volume importate și creează un deficit artificial.

În plus, absența restricțiilor legale permite nerezidenților să vândă combustibil pe teritoriul Republicii Moldova în portul Giurgiulești fără licențe speciale. Conform acelorași scheme, combustibilul rusesc este furnizat de acolo în Ucraina cu implicarea misterioasei companii offshore Euronova. Despre acest lucru a scris bani.md anterior. Este vorba de o schemă de revânzare a carburanților prin care gigantul rus Gazprom vinde carburanți în Ucraina prin portul Giurgiulești via portul Constanța. Danube Logistics SRL, controlată de BERD (100%) și care operează Portul Giurgiulești, activează drept traider petrolier, facilitând tranzitarea carburanților spre Ucraina. Transportul se face pe calea ferată.

Autoritățile au înțeles problema, dar ridică din umeri

Problema cu criza carburanților nu e recentă. Anul trecut, de exemplu mai multe benzinării și-au suspendat activitatea din lipsă de carburanți. Respectiv, cei de la guvernare au înțeles că problema lipsei carburanților e una artificială și au vrut să o soluționeze. Astfel s-a vrut limitarea vânzărilor angro a carburanților, respectiv s-a născut celebrul amendament la legea carburanților – Marian – Bolea.

Amendamentul includea limitarea vânzării angro a produselor petroliere. Era vorba de comercializarea angro doar în lanțurile de comerț cu amănuntul. Este lesne de înțeles că nu le-a fost pe plac speculanților din piață, iar în lectura a doua detaliul cu limitările de comercializare a dispărut.

Povestea continuă, în condițiile în care în actualul amendament, cineva a avut grijă ca deficitul carburanților să nu fie soluționat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#amendament #lege #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.