Scenarii de război pentru Moldova: Operațiunea para-militară de tip ”proxy” și tensiuni social-economice

Dimensiunea de securitate și apărare din Republica Moldova va fi în 2022 puternic afectată de interacțiunea strategică dintre Federația Rusă și Occident în problema ucraineană. Este una dintre predicțiile lui Dumitru Mânzărari, cercetător asociat la SWP (Stiftung Wissenschaft und Politik) din Germania, făcută pentru publicația „Predicții 2022”, lansată de către IDIS „Viitorul” la 24 ianuarie.

Expertul susține că pentru Republica Moldova, cele mai mari riscuri pe dimensiunile de apărare și securitate în 2022 țin de posibile escaladări militare și politice prin acțiune ale unor intermediari ale intereselor rusești.

O asemenea formă de escaladare s-ar produce în două feluri: i) un ”trigger”(declanșator) artificial a operațiunii para-militare de tip ”proxy”; ii) tensiuni social-economice provocate de forțe din exteriorul țării și proteste ghidate contra autorităților de înlocuire a conducerii țării prin una ”pro-rusă”. Nu putem exclude implementarea simultană ori simbiotică al acestor două. Declanșarea unei escaladări para-militare, prin intermediari, nu depinde de acțiunile Chișinăului, în sensul că ele pot fi pornite indiferent de ce fel de comportament ar adopta actuala administrație, urmând exclusiv logica și interesele politice și operative ale Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova. Singurul răspuns logic al autorităților ar fi doar să crească costurile declanșării unor asemenea operațiuni, ceea ce solicită existența unui mecanism eficient și robust de avertizare timpurie”, a explicat Mânzărari.

În opinia expertului, un răspuns eficient la riscurile menționate ar fi decizia de a transfera o parte considerabilă din resursele alocate organelor de menținere a ordinii publice pentru sectorul apărare și securitate, subfinanțat și ignorant cu bună știință în procesul bugetar.

Datorită existenței unor programe robuste de finanțare a poliției din partea partenerilor externi, această redistribuire de fonduri ar putea avea efecte reduse asupra calității autorităților de ordine publică. Pentru că amenințările de securitate externă se vor menține constant în următorii 10-15 ani, o astfel de politică redistributivă nu este doar recomandată, chiar imperativă pentru exercitarea funcțiilor suverane ale statului în Republica Moldova. Cheltuielile pentru sectorul de apărare națională și crearea de capacități adecvate de atenuare a riscurilor și amenințărilor descrise mai sus ar trebui să crească rapid până la 1,5% din Produsul Intern Brut, sau chiar la 2% PIB în următorii 5 ani”, a mai spus Mânzărari.

#scenarii #aparare #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va elimina dubla impunere în relația fiscală cu Uniunea Europeană pentru dividendele, dobânzile și royalty achitate între societăți asociate, potrivit unui proiect de lege de modificare a Codului fiscal, elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Documentul prevede că dividendele distribuite către societăți din statele membre ale UE nu vor mai fi impozitate la sursă, dacă societatea beneficiară deține cel puțin 10% din capitalul entității plătitoare pentru o perioadă neîntreruptă de minimum 24 de luni. În același timp, dobânzile și royalty vor fi scutite de impozit doar în cazul plăților efectuate între societăți asociate, respectiv atunci când una dintre entități deține direct sau indirect minimum 25% din capitalul sau drepturile de vot ale celeilalte, tot pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni.

Proiectul stabilește expres că scutirile nu se vor aplica în cazul aranjamentelor artificiale. Potrivit documentului, acestea sunt excluse atunci când „motivul principal sau unul dintre motivele principale este obținerea unui avantaj fiscal care anulează obiectul sau scopul scutirii” sau când tranzacțiile „nu sunt autentice, având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante”.

Totodată, legea introduce regimul societăților străine controlate, prin care o companie din afara Republicii Moldova este considerată controlată dacă o persoană juridică rezidentă deține peste 50% din capital, drepturi de vot sau din profiturile acesteia, iar impozitul plătit în statul de rezidență este mai mic decât cel care ar fi fost datorat în Republica Moldova. În asemenea situații, veniturile nedistribuite ale societății străine controlate vor fi incluse în baza impozabilă din Republica Moldova.

Proiectul prevede și sancțiuni explicite pentru nerespectarea noilor obligații de raportare. Astfel, prezentarea tardivă a informațiilor privind societățile străine controlate va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 10 000 și 30 000 de lei, prezentarea unor informații neautentice va fi amendată cu 50 000–70 000 de lei, iar neprezentarea informației va atrage sancțiuni de până la 100 000 de lei.

Conform documentului, modificările vor intra în vigoare la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar prevederile ce țin de controlul fiscal, raportare și sancțiuni vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2028.