Scenarii de război pentru Moldova: Operațiunea para-militară de tip ”proxy” și tensiuni social-economice

Dimensiunea de securitate și apărare din Republica Moldova va fi în 2022 puternic afectată de interacțiunea strategică dintre Federația Rusă și Occident în problema ucraineană. Este una dintre predicțiile lui Dumitru Mânzărari, cercetător asociat la SWP (Stiftung Wissenschaft und Politik) din Germania, făcută pentru publicația „Predicții 2022”, lansată de către IDIS „Viitorul” la 24 ianuarie.

Expertul susține că pentru Republica Moldova, cele mai mari riscuri pe dimensiunile de apărare și securitate în 2022 țin de posibile escaladări militare și politice prin acțiune ale unor intermediari ale intereselor rusești.

O asemenea formă de escaladare s-ar produce în două feluri: i) un ”trigger”(declanșator) artificial a operațiunii para-militare de tip ”proxy”; ii) tensiuni social-economice provocate de forțe din exteriorul țării și proteste ghidate contra autorităților de înlocuire a conducerii țării prin una ”pro-rusă”. Nu putem exclude implementarea simultană ori simbiotică al acestor două. Declanșarea unei escaladări para-militare, prin intermediari, nu depinde de acțiunile Chișinăului, în sensul că ele pot fi pornite indiferent de ce fel de comportament ar adopta actuala administrație, urmând exclusiv logica și interesele politice și operative ale Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova. Singurul răspuns logic al autorităților ar fi doar să crească costurile declanșării unor asemenea operațiuni, ceea ce solicită existența unui mecanism eficient și robust de avertizare timpurie”, a explicat Mânzărari.

În opinia expertului, un răspuns eficient la riscurile menționate ar fi decizia de a transfera o parte considerabilă din resursele alocate organelor de menținere a ordinii publice pentru sectorul apărare și securitate, subfinanțat și ignorant cu bună știință în procesul bugetar.

Datorită existenței unor programe robuste de finanțare a poliției din partea partenerilor externi, această redistribuire de fonduri ar putea avea efecte reduse asupra calității autorităților de ordine publică. Pentru că amenințările de securitate externă se vor menține constant în următorii 10-15 ani, o astfel de politică redistributivă nu este doar recomandată, chiar imperativă pentru exercitarea funcțiilor suverane ale statului în Republica Moldova. Cheltuielile pentru sectorul de apărare națională și crearea de capacități adecvate de atenuare a riscurilor și amenințărilor descrise mai sus ar trebui să crească rapid până la 1,5% din Produsul Intern Brut, sau chiar la 2% PIB în următorii 5 ani”, a mai spus Mânzărari.

#scenarii #aparare #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.