Scenarii de război pentru Moldova: Operațiunea para-militară de tip ”proxy” și tensiuni social-economice

Dimensiunea de securitate și apărare din Republica Moldova va fi în 2022 puternic afectată de interacțiunea strategică dintre Federația Rusă și Occident în problema ucraineană. Este una dintre predicțiile lui Dumitru Mânzărari, cercetător asociat la SWP (Stiftung Wissenschaft und Politik) din Germania, făcută pentru publicația „Predicții 2022”, lansată de către IDIS „Viitorul” la 24 ianuarie.

Expertul susține că pentru Republica Moldova, cele mai mari riscuri pe dimensiunile de apărare și securitate în 2022 țin de posibile escaladări militare și politice prin acțiune ale unor intermediari ale intereselor rusești.

O asemenea formă de escaladare s-ar produce în două feluri: i) un ”trigger”(declanșator) artificial a operațiunii para-militare de tip ”proxy”; ii) tensiuni social-economice provocate de forțe din exteriorul țării și proteste ghidate contra autorităților de înlocuire a conducerii țării prin una ”pro-rusă”. Nu putem exclude implementarea simultană ori simbiotică al acestor două. Declanșarea unei escaladări para-militare, prin intermediari, nu depinde de acțiunile Chișinăului, în sensul că ele pot fi pornite indiferent de ce fel de comportament ar adopta actuala administrație, urmând exclusiv logica și interesele politice și operative ale Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova. Singurul răspuns logic al autorităților ar fi doar să crească costurile declanșării unor asemenea operațiuni, ceea ce solicită existența unui mecanism eficient și robust de avertizare timpurie”, a explicat Mânzărari.

În opinia expertului, un răspuns eficient la riscurile menționate ar fi decizia de a transfera o parte considerabilă din resursele alocate organelor de menținere a ordinii publice pentru sectorul apărare și securitate, subfinanțat și ignorant cu bună știință în procesul bugetar.

Datorită existenței unor programe robuste de finanțare a poliției din partea partenerilor externi, această redistribuire de fonduri ar putea avea efecte reduse asupra calității autorităților de ordine publică. Pentru că amenințările de securitate externă se vor menține constant în următorii 10-15 ani, o astfel de politică redistributivă nu este doar recomandată, chiar imperativă pentru exercitarea funcțiilor suverane ale statului în Republica Moldova. Cheltuielile pentru sectorul de apărare națională și crearea de capacități adecvate de atenuare a riscurilor și amenințărilor descrise mai sus ar trebui să crească rapid până la 1,5% din Produsul Intern Brut, sau chiar la 2% PIB în următorii 5 ani”, a mai spus Mânzărari.

#scenarii #aparare #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.