Schema prin care EXIMBANK încearcă să deposedeze o companie de active de milioane prin „desenarea” datoriilor fictive

EXIMBANK controlat de grupul italian Intesa Sanpaolo este acuzată de implicarea într-o schemă de delapidare de active de peste 2,5 milioane de euro a companiei SRL „INVIZIBIL”. Este vorba de mai multe terenuri amplasate în Chișinău.

Povestea începe în anul 2008 și până în prezent când mai multe persoane, acționând în interes material, au pus în aplicare un plan de dobândire ilicită a bunurilor SRL „INVIZIBIL”, prin urmărirea, preluarea bunurilor în contul creditului din 07.04.2008 către BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și vânzarea bunurilor prin licitații trucate, la preț diminuat față de cel de piață, urmărind și pretinzând transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului din str. Vasile Alecsandri 105 mun. Chișinău în contul unor pretinse datorii în sumă de 38,5 milioane de lei și a dobânzilor e întârziere în sumă de 3,5 milioane de lei.

„Concomitent, în vederea realizării acțiunilor prejudiciabile, persoanele implicate, acționând de comun acord și împreună cu angajați ai SRL „Trevcons -Grup”, SRL „Tristorem”, SRL Serhan Com (controlată de Ion Lambantu), SRL Sistem Construct, SRL ARIDAN și persoane afiliate, prin hotărâri judecătorești abuzive, întocmite de angajați ai Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în cauze civile, în temeiul înscrisurilor false și probelor false, au preluat administrarea SRL INVIZIBIL și au însușit ilicit activele (bunurile) SRL INVIZIBIL”, susține unul din acționari (50%) și administratorii SRL „INVIZIBIL”, Alexei Damaschin, având-ul anterior partener pe Ion Lambantu cu o cotă similară de 50%.

Reprezentantul EXIMBANK și-a fondat companie care cumpără activele sechestrate de bancă

SRL „Trevcons -Grup” este compania fondată de către EXIMBANK și administrată de Nicola Damiani care este și reprezentantul băncii EXIMBANK din Republica Moldova.

Potrivit lui Damaschin, SRL „Trevcons -Grup” ca să organizeze licitații contracta credite de la bancă pentru a cumpăra activele la un preț mic, după care le vindeau, iar diferența rămânea pe contul băncii. „La fel a făcut și anul 2010 când EXIMBANK a organizat o licitație trucată și a vândut un teren din sectorul Ciocana”.

Între timp, la data de 12 noiembrie 2021, Serviciul Fiscal de Stat, fost șefă a fiscului, Rozalina Albu, a solicitat inițierea procesului de insolvabilitate față de „Invizibil” S.R.L. pe o pretinsă creanță de 7,1 de milioane de lei. Lucru care a fost respins prin decizia Curții de Apel din 28 martie 2023. Instanța spunea că pretinsa datorie nu este una certă.

Totodată, în data de 4 aprilie 2023, Colegiul Comercial al Curții de Apel Chișinău decide că datoria pretinsă de EXIMBANK este una incertă și litigioasă.

”EXIMBANK și Trevcons-Grup, implicate în deposedarea activelor”

În data de 12 iunie 2023, Procuratura Anticorupție a recunoscut „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți implicate în cadrul infracțiunii de deposedare a activelor.

„EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup”, au fost implicate direct la comiterea infracțiunilor investigate, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03.11.2020 ș.a. s-a stabilit că, „ …Î.C.S. „Trevcons Grup” SRL este controlată 100% din părțile sociale de către Banca „Veteo Banca”, care deține și poziție de control în cadrul BC „Eximbank Gruppo Veneto”, acuzată de cauzarea de prejudicii intimatei SRL „Serhan-Com” prin transferul defectuos a dreptului de proprietate în cadrul unei licitații publice cu un singur participant …”, organul de urmărire penală constată necesitatea recunoașterii BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți civilmente responsabile”, se arată în ordonanța Procuraturii Anticorupție.

Reacția EXIMBANK

Curios este că EXIMBANK face referire la decizia Judecătoriei Chișinău din data de 17 iulie 2019, care a respins ca neîntemeiată cererea SRL „Invizibil”, SRL „Serhan-Com” către B.C. “EXIMBANK” S.A., ÎCS „Trevcons Grup” SRL privind anularea contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului la licitaţie cu strigare și a proceselor-verbale la licitația cu strigare din aceeași dată, declararea nulității contractului de gaj/ipotecă și a acordului adițional, declararea nulității Acordului privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă.

Ce spune Banca Națională despre implicare băncii în delapidarea de active

„În virtutea art. 36 alin. (3) al Legii nr.202 din 06.10.2017 privind activitatea băncilor, băncile dispun de independență juridică, operațională, financiară și administrativă față de orice persoană, inclusiv față de BNM, dacă legislația nu prevede altfel. Nicio persoană nu poate îngrădi independența băncilor, nu poate influența organele de conducere în exercitarea funcțiilor, nu poate interveni în activitatea vreunei bănci, cu excepția executării unor obligații sau împuterniciri specifice prevăzute de legislație.

Împuternicirile BNM de reglementare și supraveghere a activității băncilor se exercită în limitele și prin intermediul instrumentelor și măsurilor prevăzute de Legea menționată și alte legi în vigoare în anumite domenii (Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, Legea privind reglementarea valutară, Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului etc.). Acestea au ca obiect urmărirea respectării de către bănci a cerințelor prudențiale prevăzute de legislație și actele normative în vederea prevenirii riscurilor specifice activității bancare, în special a cerințelor aferente fondurilor proprii și adecvării capitalului, privind expunerile mari, lichiditatea, situația financiară, cadrul de administrare a activității, acționariatul, aplicarea adecvată a regulilor de prevenire și combatere a spălării banilor, altele.

Referitor de solicitările de informații aferente cauzelor civile și penale, vă comunicăm că acestea țin de competența organelor de drept, iar BNM nu poate interveni în acest sens.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eximbank #escrocherii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Petrolul Brent a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 24 iulie, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind noi perturbări ale aprovizionării cu petrol.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat miercuri, 9 septembrie, până la 100,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele peste șase săptămâni. La ora 08:02 GMT, Brent se tranzacționa la 99,93 dolari pe baril, în creștere cu 2,01 dolari, sau 2,05%. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a scumpit cu 1,49 dolari, ajungând la 94,52 dolari pe baril.

Creșterea prețurilor vine în contextul în care tensiunile din Orientul Mijlociu s-au intensificat, iar atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune au alimentat temerile privind siguranța transporturilor de petrol. De la începutul lunii august, prețul Brent a crescut cu aproximativ 25%, pe măsură ce perspectivele unei soluționări permanente a conflictului dintre Statele Unite și Iran s-au deteriorat.

Un punct de vulnerabilitate rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru transportul mondial de petrol. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din oferta mondială de petrol. Ulterior, fluxurile au fost puternic afectate, iar volumul transportat prin strâmtoare a scăzut de la 8-9 milioane de barili pe zi la mai puțin de două milioane de barili pe zi, potrivit datelor Rystad Energy.

Economistul Hamad Hussain, specializat în climă și materii prime la Capital Economics, avertizează că investitorii iau tot mai mult în calcul scenariul unui conflict prelungit și riscul ca atacurile recente să perturbe și mai mult fluxurile de petrol din Orientul Mijlociu. În același timp, Goldman Sachs, Bank of America și HSBC și-au majorat recent estimările privind prețul petrolului, în condițiile creșterii riscurilor geopolitice.

Presiunea asupra prețurilor este parțial limitată de producția suplimentară din Statele Unite, Canada și Guyana, care ar putea compensa o parte din eventualele pierderi de ofertă din Orientul Mijlociu. Totuși, Agenția Internațională pentru Energie estimează că oferta mondială de petrol va scădea în 2026 cu 4,3 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 4% din producția globală.

Un petrol mai scump poate avea efecte asupra întregii economii. Creșterea costurilor pentru transport și industrie se poate reflecta în prețurile la benzină și motorină, iar ulterior și în prețurile altor produse și servicii. O perioadă îndelungată cu petrol scump poate pune astfel presiune suplimentară asupra inflației și poate complica deciziile băncilor centrale.

Depășirea pragului de 100 de dolari are și o puternică semnificație pentru piețe, însă Brent se află încă sub maximul atins în acest an. Pe 30 aprilie, în contextul escaladării războiului dintre Statele Unite și Iran, prețul a ajuns la 126,41 dolari pe baril.

#100 dolari #prețul petrolului