Schema prin care EXIMBANK încearcă să deposedeze o companie de active de milioane prin „desenarea” datoriilor fictive

EXIMBANK controlat de grupul italian Intesa Sanpaolo este acuzată de implicarea într-o schemă de delapidare de active de peste 2,5 milioane de euro a companiei SRL „INVIZIBIL”. Este vorba de mai multe terenuri amplasate în Chișinău.

Povestea începe în anul 2008 și până în prezent când mai multe persoane, acționând în interes material, au pus în aplicare un plan de dobândire ilicită a bunurilor SRL „INVIZIBIL”, prin urmărirea, preluarea bunurilor în contul creditului din 07.04.2008 către BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și vânzarea bunurilor prin licitații trucate, la preț diminuat față de cel de piață, urmărind și pretinzând transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului din str. Vasile Alecsandri 105 mun. Chișinău în contul unor pretinse datorii în sumă de 38,5 milioane de lei și a dobânzilor e întârziere în sumă de 3,5 milioane de lei.

„Concomitent, în vederea realizării acțiunilor prejudiciabile, persoanele implicate, acționând de comun acord și împreună cu angajați ai SRL „Trevcons -Grup”, SRL „Tristorem”, SRL Serhan Com (controlată de Ion Lambantu), SRL Sistem Construct, SRL ARIDAN și persoane afiliate, prin hotărâri judecătorești abuzive, întocmite de angajați ai Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în cauze civile, în temeiul înscrisurilor false și probelor false, au preluat administrarea SRL INVIZIBIL și au însușit ilicit activele (bunurile) SRL INVIZIBIL”, susține unul din acționari (50%) și administratorii SRL „INVIZIBIL”, Alexei Damaschin, având-ul anterior partener pe Ion Lambantu cu o cotă similară de 50%.

Reprezentantul EXIMBANK și-a fondat companie care cumpără activele sechestrate de bancă

SRL „Trevcons -Grup” este compania fondată de către EXIMBANK și administrată de Nicola Damiani care este și reprezentantul băncii EXIMBANK din Republica Moldova.

Potrivit lui Damaschin, SRL „Trevcons -Grup” ca să organizeze licitații contracta credite de la bancă pentru a cumpăra activele la un preț mic, după care le vindeau, iar diferența rămânea pe contul băncii. „La fel a făcut și anul 2010 când EXIMBANK a organizat o licitație trucată și a vândut un teren din sectorul Ciocana”.

Între timp, la data de 12 noiembrie 2021, Serviciul Fiscal de Stat, fost șefă a fiscului, Rozalina Albu, a solicitat inițierea procesului de insolvabilitate față de „Invizibil” S.R.L. pe o pretinsă creanță de 7,1 de milioane de lei. Lucru care a fost respins prin decizia Curții de Apel din 28 martie 2023. Instanța spunea că pretinsa datorie nu este una certă.

Totodată, în data de 4 aprilie 2023, Colegiul Comercial al Curții de Apel Chișinău decide că datoria pretinsă de EXIMBANK este una incertă și litigioasă.

”EXIMBANK și Trevcons-Grup, implicate în deposedarea activelor”

În data de 12 iunie 2023, Procuratura Anticorupție a recunoscut „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți implicate în cadrul infracțiunii de deposedare a activelor.

„EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup”, au fost implicate direct la comiterea infracțiunilor investigate, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03.11.2020 ș.a. s-a stabilit că, „ …Î.C.S. „Trevcons Grup” SRL este controlată 100% din părțile sociale de către Banca „Veteo Banca”, care deține și poziție de control în cadrul BC „Eximbank Gruppo Veneto”, acuzată de cauzarea de prejudicii intimatei SRL „Serhan-Com” prin transferul defectuos a dreptului de proprietate în cadrul unei licitații publice cu un singur participant …”, organul de urmărire penală constată necesitatea recunoașterii BC „EXIMBANK – GRUPPO VENETO BANK” și SRL „Trevcons-Grup” în calitate de părți civilmente responsabile”, se arată în ordonanța Procuraturii Anticorupție.

Reacția EXIMBANK

Curios este că EXIMBANK face referire la decizia Judecătoriei Chișinău din data de 17 iulie 2019, care a respins ca neîntemeiată cererea SRL „Invizibil”, SRL „Serhan-Com” către B.C. “EXIMBANK” S.A., ÎCS „Trevcons Grup” SRL privind anularea contractelor de vânzare-cumpărare a imobilului la licitaţie cu strigare și a proceselor-verbale la licitația cu strigare din aceeași dată, declararea nulității contractului de gaj/ipotecă și a acordului adițional, declararea nulității Acordului privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă.

Ce spune Banca Națională despre implicare băncii în delapidarea de active

„În virtutea art. 36 alin. (3) al Legii nr.202 din 06.10.2017 privind activitatea băncilor, băncile dispun de independență juridică, operațională, financiară și administrativă față de orice persoană, inclusiv față de BNM, dacă legislația nu prevede altfel. Nicio persoană nu poate îngrădi independența băncilor, nu poate influența organele de conducere în exercitarea funcțiilor, nu poate interveni în activitatea vreunei bănci, cu excepția executării unor obligații sau împuterniciri specifice prevăzute de legislație.

Împuternicirile BNM de reglementare și supraveghere a activității băncilor se exercită în limitele și prin intermediul instrumentelor și măsurilor prevăzute de Legea menționată și alte legi în vigoare în anumite domenii (Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, Legea privind reglementarea valutară, Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului etc.). Acestea au ca obiect urmărirea respectării de către bănci a cerințelor prudențiale prevăzute de legislație și actele normative în vederea prevenirii riscurilor specifice activității bancare, în special a cerințelor aferente fondurilor proprii și adecvării capitalului, privind expunerile mari, lichiditatea, situația financiară, cadrul de administrare a activității, acționariatul, aplicarea adecvată a regulilor de prevenire și combatere a spălării banilor, altele.

Referitor de solicitările de informații aferente cauzelor civile și penale, vă comunicăm că acestea țin de competența organelor de drept, iar BNM nu poate interveni în acest sens.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eximbank #escrocherii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.