Schimbări în programul Prima Casă a lui Plahotniuc. Recean anunță câți bani se pot lua și care sunt condițiile

Astăzi, premierul Dorin Recean a anunțat în cadrul unei conferințe de presă o serie de modificări și extinderi ale programului „Prima Casă Plus”, menite să crească accesibilitatea și atractivitatea acestuia pentru un număr mai mare de beneficiari.

Principalele modificări anunțate includ:

Extinderea listei de beneficiari: Programul va fi acum accesibil și pentru profesiile libere, cum ar fi avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiștii, oferind oportunitatea de a beneficia de credite preferențiale oricui poate demonstra un venit.
Creșterea plafonului de creditare: Limita maximă a creditului a fost majorată de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei, pentru a răspunde mai bine nevoilor familiilor și tinerilor în căutarea unor condiții de trai mai bune.
Majorarea cotei de garantare de către stat: Cota de garantare a creditului de către stat a fost mărită de la 50% la 70% pentru locuințele cumpărate în afara Chișinăului, încurajând astfel achiziția de imobile în afara capitalei și reducând presiunea prețurilor din Chișinău. Pentru locuințele din Chișinău date în exploatare cu până la 10 ani înainte de depunerea cererii, cota de garantare va crește de la 50% la 65%.
Extinderea duratei creditului: Durata maximă a creditului a fost extinsă de la 25 la 30 de ani, oferind o perioadă mai lungă pentru rambursarea creditului.
Simplificarea procedurilor: Procedurile de accesare a programului vor fi digitalizate, eliminându-se astfel o serie de certificate solicitate de la Agenția Servicii Publici, simplificând astfel procesul pentru cetățeni.

Premierul Recean a subliniat că programul va fi disponibil cetățenilor începând cu luna iulie 2024, timp în care guvernul va finaliza toate procesele necesare pentru implementare. De asemenea, a menționat că pentru beneficiarii actuali ai programului „Prima Casă”, va exista posibilitatea de reacreditare sau schimbare a creditorului, facilitând trecerea de la o bancă la alta și ajustarea condițiilor de creditare.

În plus, cei care dețin locuințe de până la 50 de metri pătrați vor putea aplica pentru locuințe mai mari prin programul „Prima Casă Plus”.

Potrivit datelor recente, Programul „Prima Casă” din Republica Moldova a înregistrat o scădere semnificativă a atractivității sale în 2023, devenind problematic din cauza condițiilor birocratice și a limitelor de cost impuse de bănci.

Anul trecut, doar 60 de credite au fost acordate prin acest program, iar principalul motiv invocat este birocrația excesivă în procesul de acordare a creditelor. Mulți aplicanți consideră acum că obținerea unui împrumut simplu pentru achiziționarea unei locuințe este o opțiune mai atractivă decât a face față cerințelor și întârzierilor asociate cu Programul „Prima Casă”.

O altă problemă majoră este plafonul maxim al costului locuinței impus de bănci, care nu trebuie să depășească un milion de lei. Această sumă, echivalentă cu puțin peste 50.000 de euro, nu mai reflectă realitatea pieței imobiliare. În orașe precum Chișinău, prețurile locuințelor au crescut semnificativ, depășind cu mult limita impusă de program.

În plus, majorările bruste ale dobânzilor în 2022 au provocat creșteri substanțiale ale ratelor lunare pentru beneficiarii „Prima Casă”, generând nemulțumiri și proteste în rândul acestora. Guvernul a intervenit plafonând marja maximă aplicată de bănci la trei procente și compensând parțial creșterea dobânzilor.

Lansat în 2018 de liderul PD Vlad Plahotniuc, Programul „Prima Casă” a cunoscut inițial o creștere rapidă în popularitate, atingând un vârf în 2019, când au fost acordate peste 2.700 de credite. Cu toate acestea, pandemia a afectat cererea în 2020, iar în 2022 numărul de credite acordate a scăzut drastic.

În 2023, programul a devenit din ce în ce mai puțin eficient, generând discuții despre necesitatea reformării sau chiar eliminării acestuia. Până în prezent, Programul „Prima Casă” a facilitat achiziționarea a puțin peste 8.200 de apartamente și case în valoare de patru miliarde și jumătate de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #prima casa #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.