Taxarea Transnistriei începe din 1 iunie: Fondul de convergență ar putea aduna 300 milioane lei în 2026

Statul ar putea încasa până la 3,3 miliarde de lei anual din eliminarea facilităților fiscale pentru regiunea transnistreană, bani care vor fi direcționați în Fondul de convergență ce urmează a fi constituit. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, Radu Marian, la ședința Comisiei, unde a fost examinat proiectul de lege privind TVA și accizele.

„Dacă eliminăm toate facilitățile, vorbim de circa 3,3 miliarde de lei anual, dar mergem gradual, până în 2030, pentru că ar fi un șoc pentru locuitorii din regiune, care au venituri de 2,5 ori mai mici”, a declarat Marian. În prima etapă, încasările sunt estimate la 200–300 de milioane de lei, până la sfârșitul anului curent.

Fondul de convergență urma inițial să fie creat din 1 august, însă Guvernul vrea accelerarea procesului.

„În proiect, în prima lectură, am stabilit că fondul se va institui la 1 august. Acum Guvernul e mai ambițios și propune ca prevederea de constituire a fondului să intre în vigoare la publicare, iar fondul să fie capitalizat imediat. Până la sfârșitul lunii urmează să aprobăm o hotărâre de Guvern, detaliată cu calendarul”, a explicat Marian. Deputatul a subliniat că este „o decizie strategică – aceleași taxe, aceeași țară”.

Potrivit proiectului de lege, primele facilități fiscale vor fi eliminate din 1 iunie 2026. În această etapă începe taxarea accizelor pentru produse precum alcoolul și tutunul, dar și eliminarea scutirii de TVA pentru gazele naturale livrate în regiune, care vor fi impozitate conform regulilor generale, inclusiv cu aplicarea cotei reduse stabilite la nivel național.

Ulterior, măsurile vor fi extinse gradual, iar până în 2030 vor fi eliminate complet toate derogările fiscale existente pentru agenții economici din stânga Nistrului. Documentele prevăd abrogarea prevederilor care permiteau, în practică, importuri și livrări fără TVA și accize, inclusiv în domeniul energiei electrice și al gazelor, astfel încât toți contribuabilii să fie supuși acelorași reguli fiscale.

În paralel, Fondul de convergență va colecta o parte din taxele și impozitele achitate în regiune, dar și fonduri externe, urmând să fie utilizat pentru infrastructură, proiecte sociale și susținerea mediului de afaceri, în scopul reducerii decalajelor economice dintre cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit lui Marian, procesul de reintegrare economică va implica și costuri semnificative: „Costurile de reintegrare, inclusiv alinierea salariilor, pensiilor și investițiile în infrastructură, sunt de circa 500 de milioane de dolari anual, cel puțin în primii ani”.

Autoritățile susțin că aplicarea etapizată a acestor măsuri este necesară pentru a evita șocuri economice în regiune, unde veniturile populației sunt considerabil mai mici, dar și pentru a permite adaptarea mediului de afaceri la noile reguli fiscale.

Proiectul de lege urmează a fi propus spre adoptare în lectura a doua.

#eliminarea facilităților #taxe și accize #transnistria #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o insuficiență de aproximativ 300 000 de angajați, ceea ce o poziționează sub nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

Potrivit oficialului, circa 30% dintre persoanele încadrate în câmpul muncii activează în sectorul public, iar o parte dintre acestea ar putea fi redirecționate către sectorul privat.

„Dacă eu aș fi întrebat personal, aș spune că este foarte mult și noi putem redirecționa forțele de muncă în sectorul privat”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că deficitul de forță de muncă afectează toate sectoarele economiei. „Noi, Republica Moldova, ducem lipsă de circa 300 000 de oameni pentru a ajunge la nivelul minim al productivității Uniunii Europene”, a spus Osmochescu.

Ministrul a comparat rolul forței de muncă în economie cu cel al combustibilului pentru un automobil.

„Pentru a avea un automobil care să meargă, avem nevoie fie de benzină, fie de motorină sau de o baterie electrică. Pentru economie, forța de muncă este acest ”carburant”. Fără ea, nu ne putem mișca”, a explicat oficialul.

În acest context, autoritățile iau în calcul inclusiv atragerea forței de muncă din alte state, în cazul în care necesarul nu poate fi acoperit din interior. „În cazul în care nu putem identifica resursele necesare pe plan intern, vom importa forță de muncă, așa cum o fac și alte state din Uniunea Europeană. Trebuie să vedem din care state, pentru că e necesar să ținem cont de aspecte de securitate, de componenta socială, etnică și religioasă, pentru confortul cetățenilor Republicii Moldova”, a menționat Osmochescu.