Taxarea Transnistriei începe din 1 iunie: Fondul de convergență ar putea aduna 300 milioane lei în 2026

08 Apr. 2026, 11:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Apr. 2026, 11:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Statul ar putea încasa până la 3,3 miliarde de lei anual din eliminarea facilităților fiscale pentru regiunea transnistreană, bani care vor fi direcționați în Fondul de convergență ce urmează a fi constituit. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului, Radu Marian, la ședința Comisiei, unde a fost examinat proiectul de lege privind TVA și accizele

„Dacă eliminăm toate facilitățile, vorbim de circa 3,3 miliarde de lei anual, dar mergem gradual, până în 2030, pentru că ar fi un șoc pentru locuitorii din regiune, care au venituri de 2,5 ori mai mici”, a declarat Marian. În prima etapă, încasările sunt estimate la 200–300 de milioane de lei, până la sfârșitul anului curent.

Fondul de convergență urma inițial să fie creat din 1 august, însă Guvernul vrea accelerarea procesului.

„În proiect, în prima lectură, am stabilit că fondul se va institui la 1 august. Acum Guvernul e mai ambițios și propune ca prevederea de constituire a fondului să intre în vigoare la publicare, iar fondul să fie capitalizat imediat. Până la sfârșitul lunii urmează să aprobăm o hotărâre de Guvern, detaliată cu calendarul”, a explicat Marian. Deputatul a subliniat că este „o decizie strategică – aceleași taxe, aceeași țară”.

Potrivit proiectului de lege, primele facilități fiscale vor fi eliminate din 1 iunie 2026. În această etapă începe taxarea accizelor pentru produse precum alcoolul și tutunul, dar și eliminarea scutirii de TVA pentru gazele naturale livrate în regiune, care vor fi impozitate conform regulilor generale, inclusiv cu aplicarea cotei reduse stabilite la nivel național.

Ulterior, măsurile vor fi extinse gradual, iar până în 2030 vor fi eliminate complet toate derogările fiscale existente pentru agenții economici din stânga Nistrului. Documentele prevăd abrogarea prevederilor care permiteau, în practică, importuri și livrări fără TVA și accize, inclusiv în domeniul energiei electrice și al gazelor, astfel încât toți contribuabilii să fie supuși acelorași reguli fiscale.

În paralel, Fondul de convergență va colecta o parte din taxele și impozitele achitate în regiune, dar și fonduri externe, urmând să fie utilizat pentru infrastructură, proiecte sociale și susținerea mediului de afaceri, în scopul reducerii decalajelor economice dintre cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit lui Marian, procesul de reintegrare economică va implica și costuri semnificative: „Costurile de reintegrare, inclusiv alinierea salariilor, pensiilor și investițiile în infrastructură, sunt de circa 500 de milioane de dolari anual, cel puțin în primii ani”.

Autoritățile susțin că aplicarea etapizată a acestor măsuri este necesară pentru a evita șocuri economice în regiune, unde veniturile populației sunt considerabil mai mici, dar și pentru a permite adaptarea mediului de afaceri la noile reguli fiscale.

Proiectul de lege urmează a fi propus spre adoptare în lectura a doua.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!