Scumpirea petrolului a umplut visteria Rusiei în prima jumătate a anului

În prima jumătate a acestui an, prețul mediu al țițeiului rusesc Urals a fost de 69,1 dolari pe baril, depășind plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de Occident și fiind considerabil mai mare decât prețul de 52,5 dolari pe baril înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, cursul de schimb al rublei rusești s-a depreciat, ajungând la 90,8 ruble pentru un dolar în primul semestru al acestui an, comparativ cu 76,9 ruble pentru un dolar în perioada ianuarie-iunie 2023, scrie Reuters.

Veniturile colectate de Guvernul rus din vânzările de petrol ar fi fost mai mari în luna iunie dacă nu ar fi fost afectate de subvențiile consistente acordate companiilor rusești de rafinare. Luna trecută, guvernul de la Moscova a plătit 158,1 miliarde de ruble producătorilor de carburanți pentru livrările de motorină și benzină pe piața internă. Aceste subvenții au fost introduse pentru a împiedica companiile rusești de rafinare să profite de diferențele de prețuri între piața de export și cea internă.

Pentru întregul an 2024, Guvernul de la Moscova a bugetat venituri de 10.700 de miliarde de ruble din vânzările de petrol și gaze, în creștere cu 21% comparativ cu 2023, când prețurile mai mici la țiței și diminuarea exporturilor de gaze au redus aceste venituri cu 24%.

Rusia și-a majorat semnificativ cheltuielile militare după lansarea „operațiunii militare speciale” din Ucraina în februarie 2022, ceea ce a dus la doi ani consecutivi cu deficite bugetare de peste 3.000 de miliarde de ruble, aproximativ 2% din PIB. Moscova a finanțat aceste deficite prin împrumuturi de pe piața internă și folosirea fondului de rezervă (NWF).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#venit #buget #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.