Scumpirile nu-i sperie pe pofticioşii de aripioare KFC! Prognoze optimiste pentru afacerea fast-food a lui Recean

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România și Republica Moldova, estimează că în 2023 vânzările din restaurante vor depăşi 320 mil. euro, echivalentul unei creşteri de 21% faţă de 2022, în timp ce EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) normalizată este preconizată să crească cu 58%, până la 32,5 mil. euro.

Totodată, profitul net normalizat va înregistra o creştere cu 88% faţă de anul precedent, potrivit bugetului pe 2023, care urmează să fie supus aprobării în Adunarea Generală Ordinară anuală a Acţionarilor din 27 aprilie.

„Suntem încrezători că tendinţa pozitivă pe care am observat-o în activitatea noastră în ultimul an va continua şi în 2023. Chiar dacă se preconizează o tendinţă de scădere a inflaţiei şi a creşterii preţurilor faţă de anul trecut, nu putem ignora faptul că şi acest an va fi unul provocator pentru companii şi consumatori, iar adaptarea la noile realităţi economice rămâne esenţială pentru a ne menţine competitivi şi sustenabili pe termen lung,” spune Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group, citat de Ziarul Financiar.

Anul trecut grupul KFC a încheiat anul 2022 cu vânzări consolidate de 1,3 miliarde lei românești (264 milioane de euro), o creștere de 32% față de 2021, cel mai ridicat nivel înregistrat de Grup până acum.

Vânzările generate în T4 2022 în România au contribuit cu 315,6 milioane lei, Italia cu 48,5 milioane lei, în timp ce Republica Moldova a atins un reper istoric, rezultatele trimestrului depășind 5,1 milioane lei echivalentul a 1 milion de euro.

Sphera Franchise Group, listată la Bursa de Valori București (BVB), deține 80% din capitalul US Food Network din Republica Moldova, filială înființată în 2008, ceilalți asociați fiind Dorin Recean și Cătălin Giosan, șeful ProTV Chișinău, cu câte 10%.

Declarația de avere a lui Dorin Recean menționează dividende de peste 35.000 euro încasate în 2021 de la US Food Network SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fast-food #KFC #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.