Scumpirile nu-i sperie pe pofticioşii de aripioare KFC! Prognoze optimiste pentru afacerea fast-food a lui Recean

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România și Republica Moldova, estimează că în 2023 vânzările din restaurante vor depăşi 320 mil. euro, echivalentul unei creşteri de 21% faţă de 2022, în timp ce EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) normalizată este preconizată să crească cu 58%, până la 32,5 mil. euro.

Totodată, profitul net normalizat va înregistra o creştere cu 88% faţă de anul precedent, potrivit bugetului pe 2023, care urmează să fie supus aprobării în Adunarea Generală Ordinară anuală a Acţionarilor din 27 aprilie.

„Suntem încrezători că tendinţa pozitivă pe care am observat-o în activitatea noastră în ultimul an va continua şi în 2023. Chiar dacă se preconizează o tendinţă de scădere a inflaţiei şi a creşterii preţurilor faţă de anul trecut, nu putem ignora faptul că şi acest an va fi unul provocator pentru companii şi consumatori, iar adaptarea la noile realităţi economice rămâne esenţială pentru a ne menţine competitivi şi sustenabili pe termen lung,” spune Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group, citat de Ziarul Financiar.

Anul trecut grupul KFC a încheiat anul 2022 cu vânzări consolidate de 1,3 miliarde lei românești (264 milioane de euro), o creștere de 32% față de 2021, cel mai ridicat nivel înregistrat de Grup până acum.

Vânzările generate în T4 2022 în România au contribuit cu 315,6 milioane lei, Italia cu 48,5 milioane lei, în timp ce Republica Moldova a atins un reper istoric, rezultatele trimestrului depășind 5,1 milioane lei echivalentul a 1 milion de euro.

Sphera Franchise Group, listată la Bursa de Valori București (BVB), deține 80% din capitalul US Food Network din Republica Moldova, filială înființată în 2008, ceilalți asociați fiind Dorin Recean și Cătălin Giosan, șeful ProTV Chișinău, cu câte 10%.

Declarația de avere a lui Dorin Recean menționează dividende de peste 35.000 euro încasate în 2021 de la US Food Network SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fast-food #KFC #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.