Scumpirile se țin lanț, dar consumul de benzină crește. Cât au importat petroliștii

Chiar dacă prețurile la carburanți cresc de la o zi la alta asta nu-i împiedică pe șoferi să meargă cu automobilele. În prima jumătate de an importurile de carburanți s-au majorat cu 1%, până la 385,3 mii tone, potrivit datelor ANRE.

Importurile de benzină s-au majorat cu 12,6%, la 81,6 mii tone, în timp ce importurile de motorină s-au redus cu 2%, la 275 mii tone. Majorarea importurilor la motorină are loc în al doilea semestru când agricultorii încep recoltarea. Importurile de gaze lichefiate au scăzut cu 0,6%, la 28,5 mii tone.

22 de companii au licență de import și comerț angro cu benzină și motorină, iar pentru import și comerț angro de gaze lichefiate – 12 companii. La sfârșitul lunii iunie 2021, existau 195 de deținători de licențe pentru comercializarea produselor petroliere pe piață. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt 713 stații PECO. Aproape 70% aparțin la 6 companii: Lukoil Moldova (pondere – 17% din total), Petrom Moldova – 13%, Rompetrol Moldova – 11%, Tirex Petrol – 11 %, Datario – 10% (denumire comercială Vento) și Bemol – 5%.

În ceea ce privește țara de import, România reprezintă principalul furnizor de produse petroliere deținând din totalul importat o cotă de 98,77% la benzină și 83,06% la motorină. Această tendință se explică prin prezența pe piața autohtonă a companiilor petroliere care dețin rafinării proprii în statul vecin și distanța mică, care permite importul pe cale rutieră la costuri relativ mici. Din celelalte țări furnizoare de produse petroliere principale pot fi menționate Federația Rusă cu 13,65 %, Bulgaria cu 3,07 % și Belarus cu 0,22 % la motorină.

#import #motorina #benzina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) confirmă că a înregistrat o sesizare depusă de mai mulți fermieri privind o presupusă schemă de insolvență frauduloasă care ar implica unul dintre cele mai mari grupuri agricole din Republica Moldova – Wetrade, controlat de milionarul Alexandr Tatarciuc. Într-o scrisoare expediată deputatei Victoria Belous, SFS anunță că sesizarea privind „insolvabilitatea intenționată sau fictivă” a fost inclusă în registrul de evidență a informațiilor privind infracțiunile și incidentele fiscale și va fi verificată conform procedurilor legale.

Investigația vizează falimentul declarat în august 2025 de compania Agrounire SRL, parte a grupului Wetrade prin Agrika SRL. Potrivit datelor examinate de fermieri și avocați, insolvența ar ascunde un mecanism intern complex prin care datoriile reale ar fi fost înlocuite cu datorii fictive între companiile din același grup, pentru a împinge pierderile către furnizori, transportatori și parteneri de bună-credință.

Agrounire s-a declarat insolvabilă la 26 august 2025, raportând doar 11.488 de lei în conturi, dar datorii totale de 69,6 milioane lei. Controversat este faptul că aproape toate aceste datorii au apărut în intervalul 24 iulie – 11 august, cu puțin timp înaintea cererii de faliment, iar cea mai mare parte provine de la companii afiliate, în frunte cu Agrika SRL.

Centrul schemei ar fi o creanță declarată de 1,138 milioane euro (circa 22 milioane lei), pe care Agrika o revendică în baza unui contract de cesiune semnat cu compania belgiană SES Vanderhave. Totuși, documentele din dosar contrazic această versiune: Agrounire continua, la 28 august, să indice SES Vanderhave ca creditor, deși cesiunea ar fi trebuit să îi excludă complet din relația juridică. În plus, facturile invocate de grup nu sunt însoțite de nicio dovadă vamală – nu există declarații IM4, CMR-uri, avize de expediție sau dovezi reale de import.

Astfel, datoria de peste 22 milioane lei capătă caracterul unei datorii scriptice, fără existență economică verificabilă. Alte documente, inclusiv un „act de verificare a decontărilor” din 8 octombrie, nu sunt semnate de părți și doar reproduc valorile din facturile comerciale.

În paralel, în tabelul creditorilor din 28 octombrie, masa pasivă înscrisă este de aproximativ 40 milioane lei, din care peste jumătate reprezintă pretinsa creanță a Agrika, companie din același grup corporativ. Creditorii reali – companii de inputuri agricole, transportatori, furnizori de motorină și servicii – riscă să piardă peste 18 milioane lei.

Fiscul a anunțat că va întreprinde măsuri în temeiul Codului fiscal și al Codului de procedură penală pentru verificarea faptelor ce pot constitui infracțiuni de insolvabilitate intenționată, fals în acte și fabricare de datorii. Acțiunile vor include examinarea completă și obiectivă a circumstanțelor.

Holdingul Wetrade este controlat de Alexandr Tatarciuc (41,8%), fiul acestuia (8,1%), Mihail Vainer (45%) și Vladimir Chirilov (5%). În 2024, grupul a raportat un profit de 9,1 milioane lei la o cifră de afaceri de 278,6 milioane lei, profitul fiind cu 54% mai mic decât în anul precedent.

Fermierii afirmă că au ajuns victimele unei „inginerii financiare” prin care un grup cu resurse vaste și structură corporativă complexă își protejează activele proprii, împingând pierderile către parteneri economici vulnerabili și folosind procedura de insolvență ca pe un scut juridic.

Deocamdată, Wetrade nu a comentat acuzațiile care i se aduc.