Scurgere de informații la Credit Suisse: Averile secrete ale miliardarilor acuzaţi de crime şi politicieni corupți

O scurgere de informaţii „masivă” din interiorul uneia din cele mai mari bănci private din lume, Credit Suisse, a dezvăluit averile uriaşe ascunse în conturile bancare de către diverşi clienţi ai băncii acuzaţi de tortură, asasinate, trafic de persoane şi droguri, corupţie şi felul în care banii proveniţi din astfel de infracţiuni erau spălaţi, informează The Guardian şi The New York Times.

Scurgerea de informaţii a fost făcută publică de către un „avertizor de integritate” (whistleblower) anonim, care a furnizat datele publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung, pentru a demasca acţiunile „imorale” din spatele secretului bancar. Ziarul german a împărtăşit mai departe aceste informaţii cu 46 de organizaţii de presă din întreaga lume.

Informaţiile se referă la conturile a peste 30.000 de clienţi din întreaga lume ai băncii elveţiene, demască o serie de clienţi bancari cu depozite care însumează peste 100 de miliarde de franci elveţieni şi arată felul în care au eşuat misiunile de audit bancare ale băncii, în ciuda angajamentelor referitoare la renunţarea la clienţi „dubioşi”, precum şi la utilizarea de fonduri provenite din acţiuni ilicite.

Printre clienţii băncii elveţiene: politicieni corupţi, traficanţi de persoane, miliardari care ordonă asasinate şi un cardinal de la Vatican

Aceşti clienţi includ un traficant de persoane din Filipine, un şef al bursei de valori din Hong Kong condamnat pentru mită, un miliardar care a ordonat asasinarea iubitei, directori care au devalizat compania petrolieră de stat din Venezuela, politicieni corupţi din Egipt sau Ucraina.

Scurgerea de infomaţii mai dezvăluie cum un cont bancar al Vaticanului a fost folosit pentru cheltuirea a 350 de milioane de euro într-o investiţie presupus frauduloasă pe piaţa imobiliară din Londra, care face obiectul unui proces penal în curs în care este implicat şi un cardinal al Vaticanului.

Conform New York Times, printe clienţii care au conturi de milioane de dolari la această bancă se numără regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, doi fii ai fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, sau fii ai şefului serviciilor secrete pakistaneze.

The Guardian mai notează că majoritatea clienţilor vizaţi de aceste dezvăluiri provin din ţări precum Egipt, Venezuela, Ucraina sau Thailanda, ţări unde elita politică şi financiară obişnuieşte să-şi ascundă averile în conturi offshore.

Instituţiile financiare elveţiene au active de aproape 7,5 trilioane de euro. Jumătate aparţin clienţilor străini

„Credit Suisse respinge ferm acuzaţiile şi presupunerile referitoare la practicile sale comerciale”, a reacţionat banca elveţiană într-un comunicat de presă, care a precizat că informaţiile publicate de jurnalişti se bazează pe „informaţii selective scoase din context, care duc la interpretări tendenţioase referitoare la modul de business al băncii”.

De asemenea, banca arată că unele cazuri fac referire la perioade înc are regulile şi practicile bancare erau diferite faţă de cele din prezent.

New York Times arată că datele sunt despre conturi deschise în anii 1940 până în 2010, fără a viza operaţiuni curente ale băncii.

Cu toate acestea, efectele acestui scandal ar putea provoca o criză a sistemului bancar elveţian, renumit pentru secretomania datelor referitoare la conturile bancare ale clienţilor.

Instituţiile financiare elveţiene au active de circa 7,9 trilioane de franci elveţieni (în jur de 7,5 trilioane de euro). Aproape jumătate din aceste active aparţin clienţilor străini.

#scurgere de informatii #averi #Credit Suisse #clienti #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.