Se deschide supapa! Topul ministerelor cu cei mai mulți bani alocați în 2023. Cel al lui Spînu rămâne cu buza umflată

Guvernul a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023, iar documentul prevede creșterea bugetelor mai multor ministere, notează realitatea.md.

Topul ministerelor, care înregistrează cea mai mare creștere la buget, comparativ cu anul 2022.

1. Ministerul Muncii și Protecției Sociale – buget de 5,9 miliarde lei, în creștere cu 2,9 miliarde lei

2. Ministerul Apărării – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 650 milioane lei

3. Ministerul Sănătății – buget de 2,4 miliarde lei, în creștere cu 318 milioane lei

4. Ministerul Educației – buget de 3 miliarde lei, în creștere cu 295 milioane lei

5. MAI – buget de 4,3 miliarde lei, în creștere cu 272 milioane lei

6. Ministerul Justiției – buget de 1 miliard lei, în creștere cu 106 milioane lei

7. Ministerul Finanțelor – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 87 milioane lei

8. Ministerul Culturii – buget de 561 milioane lei, în creștere cu 69,4 milioane lei

La celelalte ministere, bugetul pentru anul 2023 a fost redus. Cel mai mult s-a tăiat de la ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ministere #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor pregătește un nou mecanism de impozitare a coletelor comandate din străinătate, care va înlocui procedurile vamale clasice cu un sistem simplificat de taxare direct la momentul plății online. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, autoritățile au renunțat la ideea introducerii unor taxe vamale clasice pentru coletele mici, pentru a evita birocrația și costurile administrative ridicate. În schimb, Moldova va aplica un model similar celui folosit în mai multe state europene, inclusiv România, bazat pe o taxă fixă per colet, adăugată la TVA.
„Nu vrem să complicăm matematica și nici să transformăm asta într-o procedură vamală. Vom avea TVA din valoare și o taxă fixă pe colet, care să acopere și cheltuielile de procesare”, a explicat Gavriliță.

Conform formulei prezentate, fiecare colet va fi impozitat cu TVA aplicat la valoarea declarată a produsului, la care se va adăuga o taxă minimă de procesare de 20 de lei per colet, echivalentul a aproximativ 3 euro, cu un prag orientativ de până la 60 de lei pentru coletele mai mari sau mai complexe.

Ministrul a subliniat că scopul reformei nu este de a descuraja comerțul online, ci de a introduce un mecanism echitabil și predictibil, care să nu creeze disconfort major pentru cetățeni, dar să asigure colectarea corectă a taxelor la buget.

Un element-cheie al reformei este digitalizarea procesului: în următoarele luni, platformele internaționale de comerț electronic vor fi integrate într-un sistem prin care taxele vor fi reținute automat la momentul plății, iar sumele vor fi transferate direct către bugetul Republicii Moldova. Astfel, cumpărătorii nu vor mai trebui să achite nimic suplimentar la livrare sau să interacționeze cu vama.

„Ideea este ca cetățeanul să plătească un preț corect încă din magazinul online, iar toate taxele să fie transferate automat la buget. După asta, coletul vine direct la ușă, fără alte griji”, a precizat Gavriliță.

Noul sistem ar urma să devină funcțional după ce un număr suficient de platforme va fi conectat la sistemul fiscal moldovenesc, termenul orientativ indicat fiind în următoarele câteva luni, dar nu mai devreme de 1 iulie.

#trmu #taxe #colete