Se ieftinesc apartamentele! Cât a ajuns să coste metrul pătrat

Datele Bursei Imobiliare Lara arată că apartamentele au început să se ieftinească. Prețul metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară s-a redus cu 4 euro, iar la cele noii cu 8 euro.

Prețul metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară a fost de 668 de euro în martie față de 672 de euro în februarie.

Cel mai scumpe imobile sunt în centrul Capitalei – 585 – 918 de euro pentru un metru pătrat, în funcție de numărul de odăi. La Botanica – 871 de euro metrul pătrat, Rîșcani – 850 de euro, Ciocana nouă – 832 de euro și Telecentru – 827 de euro.

În ceea ce privește apartamentele noi, prețul mediu al metrului pătrat a fost în luna martie de 794 de euro per metru pătrat față de 802 euro metrul pătrat în luna februarie.

Cel mai scumpe imobile sunt în centrul Chișinăului unde metrul pătrat ajunge să coste – 1065 de euro, la Rîșcani – 923 de euro și Buiucani și Botanica cu câte 807 de euro pentru metrul pătrat. Cele mai ieftine apartamente sunt la Otovasca – 503 de euro metrul pătrat.

Apartamentele cu una și două odăi sunt cele mai căutate, în condițiile în care costul întreținerii este mai mic, respectiv și prețul este cel mai mare indiferent de zona de amplasare și a tipului de bloc vechi sau nou.

Experții estimează o reducere în continuare a prețului la imobile, dar nu și o revenire la nivelul de dinaintea anului 2022. Piața imobiliară s-a comprimat anul trecut pe fundalul războiului din Ucraina când moldovenii și-au revizuit planurile de achiziție a imobilului. Totodată, și creditele imobiliare s-au scumpit foarte tare, dobânda a ajuns la 20% or, anterior cea mai mare parte a celor care cumpărau apartamente o făceau cu credite imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #pret #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.