Se ieftinesc apartamentele! Cât a ajuns să coste metrul pătrat

Datele Bursei Imobiliare Lara arată că apartamentele au început să se ieftinească. Prețul metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară s-a redus cu 4 euro, iar la cele noii cu 8 euro.

Prețul metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară a fost de 668 de euro în martie față de 672 de euro în februarie.

Cel mai scumpe imobile sunt în centrul Capitalei – 585 – 918 de euro pentru un metru pătrat, în funcție de numărul de odăi. La Botanica – 871 de euro metrul pătrat, Rîșcani – 850 de euro, Ciocana nouă – 832 de euro și Telecentru – 827 de euro.

În ceea ce privește apartamentele noi, prețul mediu al metrului pătrat a fost în luna martie de 794 de euro per metru pătrat față de 802 euro metrul pătrat în luna februarie.

Cel mai scumpe imobile sunt în centrul Chișinăului unde metrul pătrat ajunge să coste – 1065 de euro, la Rîșcani – 923 de euro și Buiucani și Botanica cu câte 807 de euro pentru metrul pătrat. Cele mai ieftine apartamente sunt la Otovasca – 503 de euro metrul pătrat.

Apartamentele cu una și două odăi sunt cele mai căutate, în condițiile în care costul întreținerii este mai mic, respectiv și prețul este cel mai mare indiferent de zona de amplasare și a tipului de bloc vechi sau nou.

Experții estimează o reducere în continuare a prețului la imobile, dar nu și o revenire la nivelul de dinaintea anului 2022. Piața imobiliară s-a comprimat anul trecut pe fundalul războiului din Ucraina când moldovenii și-au revizuit planurile de achiziție a imobilului. Totodată, și creditele imobiliare s-au scumpit foarte tare, dobânda a ajuns la 20% or, anterior cea mai mare parte a celor care cumpărau apartamente o făceau cu credite imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #pret #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.