Se insistă pentru „cea mai mare luptă din istorie”: meciul în cuşcă dintre Musk şi Zuckerberg

Elon Musk şi Mark Zuckerberg sunt ”cât se poate de serioşi” în privinţa unui schimb de lovituri în Octogon, iar fanii vor trebui să plătească dacă vor dori să urmărească, relatează CNBC.

Preşedintele UFC, Dana White, a declarat joi, pentru TMZ Sports, că a vorbit cu ambii miliardari despre schimbul lor de replici făcut pe reţelele de socializare săptămâna aceasta, în care Zuckerberg a acceptat o provocare pentru ”un meci cuşcă” lansată de Musk pe Twitter.

”Mark Zuckerberg m-a contactat primul şi a spus ”vorbeşte serios?””, a spus White pentru presă.

Când promotorul l-a contactat pe Musk, CEO-ul Tesla i-a spus: ”Da, vorbesc serios”.
White a declarat că se află deja ”în stadiile incipiente” de a planifica lupta, dar nu a ezitat să-şi exprime entuziasmul pe care se aşteaptă să-l creeze meciul.

”Aceasta ar fi cea mai mare luptă din istoria lumii, mai mare decât orice s-a făcut vreodată. Ar doborî toate recordurile cu plata-per-vizionare”, a spus el.

În timp ce un plata-per-vizionare standard a UFC costă 80 de dolari, White a spus că va percepe 100 de dolari pentru meciul Musk-Zuckerberg.

Cea mai mare plata-per-vizionare a fost pentru meciul Conor McGrergor-Floyd Mayweather din 2017, a spus White, care a adus venituri de peste 600 de milioane de dolari.

Se pare că Mayweather a luat acasă 275 de milioane de dolari după ce a câştigat, în timp ce McGregor a plecat cu 85 de milioane de dolari.
Dar o luptă între Musk şi Zuckerberg, care sunt numărul 1 şi numărul 10 între cei mai bogaţi oameni de pe pământ, cu o avere netă combinată de 340 de miliarde de dolari, ar stabili cu uşurinţă un nou record, a spus White.

”Cred că (suma) se triplează [faţă de meciul Mayweather-McGregor”, a spus el.
”Nu există limită pentru ceea ce poate face acest lucru”, a adăugat acesta.

Cu toate acestea, cei doi directori, care au un istoric de neînţelegeri, probabil că nu caută să-şi mărească averile prin luptă.
În schimb, el a sugerat că fiecare va lupta pentru o organizaţie caritabilă la alegerea lor.

”Nu cred că vreunul dintre ei are nevoie de bani”, a spus White, adăugând că ”Aceşti tipi ar strânge sute de milioane de dolari pentru caritate”.

White a refuzat să speculeze când ar putea avea loc lupta, dar a spus că este gata să o organizeze.

”Dacă aceşti băieţi vorbesc serioşi, eu organizez lupte pe care oamenii vor să le vadă. Din asta îmi câştig existenţa”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#luptă #zuckenberg #Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.