Se poate și în Moldova ! Linia pe care trenurile vor merge cu 90 de km/h și nu vor întârzia niciodată

Uniunea Europeană și Banca Europeană pentru Investiții (BEI) au alocat 53,2 milioane de euro pentru reabilitarea crucială a coridorului feroviar Vălcineț – Ocnița – Bălți – Ungheni – Chișinău – Căinari din Republica Moldova. Această inițiativă vine în sprijinul reabilitării a 128 km de cale ferată, care se află într-o stare nesatisfăcătoare și prezintă riscuri semnificative pentru circulația feroviară, afectând lanțurile logistice regionale.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat inițierea negocierilor și aprobarea semnării unui Contract de finanțare între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții. Din suma totală, 41,2 milioane de euro reprezintă un împrumut pe o perioadă de 30 de ani de la BEI, la condiții avantajoase, în timp ce Uniunea Europeană contribuie cu un grant în valoare de 12 milioane de euro.

Tronsonul feroviar ce urmează să fie reabilitat joacă un rol crucial în conectarea mediului industrial din nordul și centrul Republicii Moldova, inclusiv zonele libere economice din Mărculești, Bălți, Ungheni și Chișinău. De asemenea, coridorul asigură legătura vitală pentru exportul, importul și tranzitul de mărfuri între România și Ucraina. Acesta este, de asemenea, legat de coridorul feroviar Căinari – Cimișlia – Basarabeasca – Giurgiulești, utilizat pentru logistica mărfurilor transportate în porturile dunărene și cele de la Marea Neagră.

Implementarea acestui proiect va aduce multiple beneficii, inclusiv reducerea duratei călătoriilor feroviare, creșterea cotei de piață a transportului feroviar de mărfuri, diminuarea presiunii asupra infrastructurii rutiere, scăderea gradului de uzură a drumurilor și îmbunătățirea siguranței în traficul rutier.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie #reabilitare #trenuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.