Se pregătește dispariția Moldovei?! Alaiba: În 50 de ani ar putea să nu mai existe

Trebuie să investim în educație, în condițiile în care problema demografică este cel mai mare risc. „Un risc mai mare eu nu văd”, a declarat în cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Economiei Dumitru Alaiba.

„Dacă nu sunt luate măsuri urgente, în 50 de ani Republica Moldova ar putea să nu mai existe”, își justifica proiectul de lege cu privire la liberalizarea pieței muncii din Republica Moldova.

Și colegul său de partid, deputatul Andrian Cheptonar se arătă indignat de depopularea Republicii Moldova. Acesta argumenta cu numărul discotecilor de la Ungheni care a rămas doar una în loc de șase.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul populației la începutul anului 2023 era 2,565 de milioane de locutori, cu 53 de mii mai puțin față de anul 2022.

Piramida populației la începutul anului 2023 arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 36-56 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii

Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2023 este estimat la 23,8 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 23,0 persoane în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depopulare #Alaiba #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.