Se pregătește dispariția Moldovei?! Alaiba: În 50 de ani ar putea să nu mai existe

Trebuie să investim în educație, în condițiile în care problema demografică este cel mai mare risc. „Un risc mai mare eu nu văd”, a declarat în cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Economiei Dumitru Alaiba.

„Dacă nu sunt luate măsuri urgente, în 50 de ani Republica Moldova ar putea să nu mai existe”, își justifica proiectul de lege cu privire la liberalizarea pieței muncii din Republica Moldova.

Și colegul său de partid, deputatul Andrian Cheptonar se arătă indignat de depopularea Republicii Moldova. Acesta argumenta cu numărul discotecilor de la Ungheni care a rămas doar una în loc de șase.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, numărul populației la începutul anului 2023 era 2,565 de milioane de locutori, cu 53 de mii mai puțin față de anul 2022.

Piramida populației la începutul anului 2023 arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 36-56 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii

Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2023 este estimat la 23,8 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 23,0 persoane în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depopulare #Alaiba #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Subevaluări de aproape 50 de milioane de lei, uzură raportată în exces de peste 95 de milioane de lei, instalații de transmisie contabilizate incorect cu o diferență de 260 de milioane de lei și investiții finale în valoare de 57,6 milioane de lei raportate eronat ca lucrări neterminate – acestea sunt principalele nereguli descoperite de Curtea de Conturi în auditul financiar dedicat Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru anul 2024. Raportul a fost examinat astăzi în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, argumentată prin multiple neconformități privind modul în care MAI a înregistrat și raportat valoarea activelor sale. Printre problemele majore se numără erorile din procesul de reevaluare a mijloacelor fixe, care au dus la subevaluarea unor bunuri imobile și a veniturilor cu circa 50 de milioane de lei. Totodată, neincluderea corecțiilor privind durata de utilizare a unor active a condus la o supraevaluare a uzurii cu peste 95 de milioane de lei, afectând semnificativ rezultatele financiare prezentate.

O altă deficiență majoră vizează infrastructura de comunicații. Instalațiile de transmisie, care constituie obiecte unice din punct de vedere tehnic, au fost contabilizate pe bucăți, ceea ce a dus la o subevaluare de aproximativ 260 de milioane de lei a acestui cont. Pe lângă acestea, investiții capitale deja finalizate în valoare totală de 57,6 milioane de lei nu au fost transferate în categoria mijloacelor fixe și au rămas raportate greșit ca lucrări în curs de execuție.

Raportul mai evidențiază și întârzieri semnificative în procesul de preluare a patrimoniului Serviciului 112, care a trecut oficial în subordinea MAI la 1 ianuarie 2024. Deși a fost elaborat proiectul actului de predare-primire, transferul nu a fost finalizat: inventarierea bunurilor nu a fost dusă la capăt, unele elemente patrimoniale nu au fost clar definite, iar componente importante ale activelor nu au fost incluse corect în documente.

Curtea de Conturi a formulat un set de recomandări pentru remedierea acestor deficiențe și pentru alinierea evidenței contabile a MAI la standardele legale și de transparență financiară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#audit mai #nereguli #Curtea de Conturi