Se scumpesc biletele de avion

Prețurile biletelor de avion vor continua să crească semnificativ în acest an, pe măsură ce companiile aeriene încearcă să recupereze pierderile suferite în timpul pandemiei, iar inflația și costurile ridicate ale combustibilului le afectează finanțele. Potrivit Euronews, această concluzie a fost formulată în cadrul unei reuniuni recente desfășurate la Dubai, la care au participat membrii Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).

Experții din industrie avertizează că pasagerii vor plăti mai mult pentru zborurile lor în 2024. „Companiile aeriene vor continua să facă tot ce le stă în putință pentru a menține costurile sub control cât mai mult posibil în avantajul consumatorilor. Dar cred că este nerealist să ne așteptăm ca companiile aeriene să își asume toate costurile… Nu este ceva ce vrem să facem, dar este ceva ce trebuie să facem,” a declarat Willie Walsh, directorul general al IATA.

Inflația globală rămâne o problemă majoră încă de la începutul pandemiei, afectând semnificativ prețurile biletelor de avion. În plus, costurile cu combustibilul, care reprezintă aproximativ o treime din toate cheltuielile companiilor aeriene, se mențin la niveluri ridicate.

În contextul în care multe companii aeriene încă operează cu avioane mai vechi, care consumă mai mult combustibil, și în condițiile în care nu sunt suficiente avioane noi pentru a extinde rutele și a reduce costurile, industria se confruntă cu provocări considerabile.

Cu toate acestea, profitabilitatea sectorului aerian este așteptată să atingă niveluri record în 2024. IATA estimează că veniturile globale ale companiilor aeriene vor ajunge aproape de 1 trilion de euro, iar numărul pasagerilor va atinge 4,96 miliarde. Cheltuielile totale pentru transportatori sunt prevăzute să ajungă la 936 de miliarde de dolari (862 de miliarde de euro), iar profiturile din industrie ar putea ajunge la aproape 60 de miliarde de dolari (55 de miliarde de euro).

Un exemplu notabil este Emirates, care a înregistrat profituri record în 2023. Aeroportul Internațional din Dubai, cel mai aglomerat aeroport din lume pentru călătoriile internaționale, a avut 86,9 milioane de pasageri anul trecut, depășind cifrele din 2019. „Este uimitor că prețurile biletelor se mențin la același nivel și azi,” a spus Tim Clark, președintele Emirates.

Aceste creșteri de prețuri vin într-un context economic dificil, dar reflectă eforturile companiilor aeriene de a se adapta și de a se redresa după pierderile semnificative suferite în ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpiri #bilete #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.