Se scumpesc gazele în Europa

Preţurile de referinţă ale gazelor naturale au crescut, luni, pe piața din Europa la cel mai ridicat nivel din acest an, după ce livrările din Norvegia s-au redus semnificativ din cauza unor lucrări de reparaţii neprogramate., transmite Bloomberg.

La hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale au crescut luni cu peste 13%, acesta fiind cel mai mare salt înregistrat în acest an. În jurul orei 12:14 p.m., prețul unui MWh cu livrare în iulie ajunsese până la 38,39 euro.

Potrivit analiştilor, nu este clar cât anume vor dura reparaţiile ce sunt efectuate la facilitatea de procesare a gazelor Nyhamna din Norvegia.

Aceste întreruperi arată rolul crucial pe care îl joacă Norvegia în aprovizionarea cu gaze a Europei, după ce majoritatea livrărilor de gaze naturale ruseşti prin conducte au fost oprite după invadarea Ucrainei. Chiar şi după criza energetică, piaţa rămâne sensibilă la orice probleme pe partea de aprovizionare şi preţurile reacţionează rapid atunci când există orice abatere de la calendarul lucrărilor programate de întreţinere.

Firma Equinor ASA investighează care este sursa problemei, a spus Alfred Skar Hansen, vicepreşedinte la firma Gassco AS. Potrivit acestuia, sursa ar putea fi o secţiune din conducta ce face legătura între zăcământul de gaze Sleipner din Marea Nordului şi facilitatea de procesare a gazelor Nyhamna.

„Deocamdată, nu este clar cât timp vor dura reparaţiile”, a spus Skar Hansen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mooldova #TTF #gaz #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.