Se vor ieftini gazele până la iarnă? Criza energetică din Europa pune pieţele pe jar

17 Sept. 2021, 16:20
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Sept. 2021, 16:20 // Actual //  MD Bani

Preţurile energiei din Europa au atins maxime pe mai mulţi ani din cauza unei combinaţii de factori, legaţi atât de cerere, cât şi de ofertă, iar analiştii avertizează că nervozi­tatea de pe piaţă ar putea dura, scrie Ziarul Financiar.

„De departe cel mai important factor sunt preţurile gazelor“, a declarat Glenn Rickson, de la S&P Global Platts Analytics, pentru CNBC. Creşterea acestora a împins şi preţurile carbonului şi cărbunelui.

Din ianuarie 2021, preţurile ga­zelor naturale au urcat cu peste 170% în Europa, generând temeri pri­vind posibilele implicaţii macro­eco­nomice, notează Institutul Bruegel. Glenn Rickson de la S&P anticipează că preţurile gazelor vor creşte şi mai mult în următoarele luni.

Europa se chinuie să aducă stocurile de gaze necesare pentru perioada iernii înapoi la nivelurile la care acestea ar trebui să se situeze. Revenirea economică în urma ridicării restricţiilor a coincis de asemenea cu o cerere peste aşteptări care a generat un deficit. Acesta „generează nervozitate pe pieţe odată cu apropierea iernii“, arată Stefan Konstantinov, analist la ICIS Energy.

„La aceasta se adaugă competiţia semnificativă pentru GNL din Asia şi America de Sud, care împinge în sus preţurile gazelor“, adaugă acesta.

Potrivit Bloomberg, criza din Europa generează panică în rândul cumpărătorilor asiatici de com­bustibil, făcând ca importatorii să plătească preţuri foarte mari. Îngri­joraţi că creşterea preţurilor la gaze din Europa se va extinde şi în alte regiuni, traderii de GNL din Asia spun că plătesc preţuri record pentru această perioadă a anului.

Iar cursa pentru combustibil nu se va tempera probabil în curând, în condiţiile scăderii temperaturilor şi deficitelor la nivel mondial. Raliul preţurilor este aşteptat să continue în această iarnă.

De aceeaşi părere sunt şi analiştii ING, care susţin că preţurile vor rămâne ridicate pe perioada iernii având în vedere că stocurile se situează cu mult sub media pe cinci ani.

Aceştia arată însă că există mai mulţi factori care ar putea tempera creşterea preţurilor. Unul dintre aceştia are legătură cu o aprobare rapidă a gazoductului Nord Stream 2. Potrivit oficialilor ruşi, o astfel de decizie ar echilibra preţurile din Europa.

Rusia ar putea de asemenea sparge monopolul Gazprom asupra exporturilor de gaze către Europa, ceea ce ar putea diminua presiunea asupra preţurilor.

Analiştii ING arată că ar putea exista o distrugere a cererii pe fondul mediului caracterizat de preţuri ridicate. Vremea va constitui de asemenea un factor important.

Potrivit lui Troy Vincent, analist în cadrul DTN, preţurile gazelor ar putea scădea sub maximele actuale dacă va exista o reorientare către cărbune, notează Barron’s.

În opinia institutului Bruegel, în spatele creşterilor excesive de preţuri se află motive mai fundamentale. Potrivit institutului, echilibrul dintre oferta şi cererea de energie din UE va fi volatilă în funcţie de cât de repede se va face trecerea de la combustibili fosili la energie verde.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!