Secretul bine ascuns al lui Putin. Occidentul, lovit de unde nu se aștepta

Vladimir Putin încearcă să se mențină la putere și, în același timp, să-și atingă obiectivele de război în Ucraina, punând presiune asupra Occidentului. Pentru aceasta apelează la diferiți politicieni sau oameni cu influență care îi promovează interesele. Pe de altă parte, așteptând ca statele occindentale să renunțe la susținerea pe care o acordă Ucranei, Putin și maschează pe plan intern eșecurile militare, promovând o propaganda agresivă împotriva occidentului.

Vladimir Putin face eforturi pentru a nu pierde puterea, la Moscova, și, în același timp, pentru a păstra teritoriile ocupate în Ucraina. În timp ce, pe plan intern, ascunde eșecurile cu care se confruntă pe front, în război, în plan extern face presiuni asupra statelor occidentale pentru a determina o îndepărtare de Ucraina.

În primul rând, el încearcă să distragă atenția rușilor de la ceea ce este evident, eșecul de pe frontul din Ucraina și de la incapacitatea de a-și atinge obiectivele propuse la începutul invaziei.

În al doilea rând, trage de timp, sperând că sezonul rece și criza energetică vor secătui voința puterilor occidentale de a susține Ucraina și de a-i distruge mașinăria de război. Mai mult, prin intermediul unor politicieni pe care i-a cultivat, așa numiții „idioți utili”, încearcă să provoace o schimbare în opinia publică. Dacă nu în favoarea sa, măcar împotriva Ucrainei.

Solidaritatea europeană subminată de „idioții utili”

În Europa există o multitudine de forțe pe care se bazează Kremlinul pentru a submina solidaritatea și voința Europei. În Uniunea Europeană există multe păreri divergente cu privire la sancțiunile aplicate și sacrificiile economice.

Germania și Franța sunt deja în conflict cu privire la multe dintre probleme, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz încearcă să ajungă la un acord și chiar au avut o conferință telefonică.

În Italia, a venit la putere un nou guvern, condus de Giorgia Meloni, din care fac parte Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, doi politicieni care susțin politica lui Putin.

Situația este complicată și în Ungaria, unde Viktor Orban, un alt politician aflat în siajul Moscovei, se opune sancțiunilor și insistă pentru schimbarea politicii europene în favoarea lui Putin. La începutul războiului, când Rusia părea aproape de victorie, anumite voci de la Budapesta s-au pronunțat chiar în favoarea dezmembrării Ucrainei.

Politicienii republicani au rețineri în raport cu Ucraina

Un complex de forțe similare par să lureze în favoarea Moscovei și în Statele Unite, în special în rândurile Partidului Republican. Kevin McCarthy, liderul republicanilor din Camera Reprezentanților, care se pregătește pentru poziția de speaker, dacă partidul său va câștiga alegerile din noiembrie 2022, a declarat că sprijinul pentru Ucraina nu va fi necondiționat.

„Cred că oamenii nu vor sta într-o recesiune și nu vor scrie un cec în alb Ucrainei. Pur și simplu nu o vor face”, a afirmat Kevin McCarthy.

În aceste condiții, Vladimir Putin pare că are la îndemână toate pârghiile și stimulentele pentru a prelungi conflictul astfel încât aceste forțe din Occident să intre în jocul său. O iarnă lungă și rece în Europa, inflația persistentă și ratele mai mari ale dobânzilor duc la recesiune în țările de pe ambele maluri ale Atlanticului. Iar acest lucru ar putea pune presiune semnificativă asupra liderilor sceptici pentru a-și reconsidera sprijinul financiar și militar pentru Ucraina.

Ucraina a înregistrat victorii pe front datorită sprijinului militar și a pregătirii forțelor sale militare de către statele occidentale. Armata Ucrainei înregistrează victorii pe câmpul de luptă în fața unei armate ruse subaprovizionată și prost pregătită. Dacă acestea se vor opri, lucrurile s-ar putea schimba.

Impactul sancțiunilor asupra Rusiei

În același timp, în vreme ce Vladimir Putin trage de timp și încearcă să provoace o ruptură în tabăra occidentală, occidentul crește presiunea asupra Rusiei. Săptămâna trecută, Departamentul de Stat a publicat un raport detaliat privind impactul sancțiunilor și controalelor la export asupra complexului militar-industrial al Rusiei.

Documentul arată că producția rusă de rachete hipersonice aproape s-a oprit din cauza lipsei semiconductorilor. Avioanele sunt transformate în piese de schimb, fabricile de sisteme antiaeriene se închid, iar Rusia a revenit la stocurile de apărare din era sovietică.

Rusia a dezmințit concluziile raportului printr-o acțiune de propagandă. Dmitri Medvedev a fost trimis de Vladimir Putin într-o fabrică de tancuri, de unde a transmis un mesaj în care dădea asigurări că producția de armament și echipament militar merge din plin, iar acest lucru se va vedea și pe front, în curând, după cum arată o analiză CNN.

#occident #Putin #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.