Secțiilor de votare pentru moldovenii din Frankfurt le-a fost schimbată locația. Precizările Consulatului

Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main, Germania atenționează moldovenii că, în acest an, la alegerile parlamentare anticipate de duminică, 11 iulie, la sediul Consulatului nu va fi deschisă secție de votare, ci va fi amplasată în altă locație.

Astfel, Consulatul informează că vor fi deschise două secții de votare în orașul Frankfurt pe Main nr.38/48 și 38/49. Ambele secții de votare se vor afla pe aceeași adresă și anume: Centrul de Cultură și Congres „Jahrhunderthalle”, Pfaffenwiese 301, 65929 Frankfurt pe Main.

Mai jos puteți accesa schema amplasării secțiilor de votare, inclusiv intrările și ieșirile. Alegătorii care se vor deplasa cu automobilele proprii pot utiliza parcările indicate în imagine. Pentru persoanele care intenționează să utilizeze transportul public, de la Hauptbahnhof Frankfurt acestea pot lua S-Bahn Linie S1 sau S2 până la stația Farbwerke/Jahrhunderthalle, iar de aici – autobuzul nr.53 sau pe jos circa 7 minute, scrie Realitatea.md.

Secțiile de votare vor fi deschise duminică 11 iulie, în intervalul orelor 07:00-21:00.

Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main încurajează cetățenii moldoveni cu drept de vot, din diferite regiuni ale Germaniei să identifice cele mai apropiate secții de votare din apropierea locului de trai, încât să fie redusă semnificativ presiunea pe secțiile de votare aflate la Frankfurt pe Main și Berlin.

Precizăm că, duminică, la alegerile parlamentare anticipate, în Germania vor fi deschise 11 secții de votare.

#Frankfurt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.