Secțiilor de votare pentru moldovenii din Frankfurt le-a fost schimbată locația. Precizările Consulatului

Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main, Germania atenționează moldovenii că, în acest an, la alegerile parlamentare anticipate de duminică, 11 iulie, la sediul Consulatului nu va fi deschisă secție de votare, ci va fi amplasată în altă locație.

Astfel, Consulatul informează că vor fi deschise două secții de votare în orașul Frankfurt pe Main nr.38/48 și 38/49. Ambele secții de votare se vor afla pe aceeași adresă și anume: Centrul de Cultură și Congres „Jahrhunderthalle”, Pfaffenwiese 301, 65929 Frankfurt pe Main.

Mai jos puteți accesa schema amplasării secțiilor de votare, inclusiv intrările și ieșirile. Alegătorii care se vor deplasa cu automobilele proprii pot utiliza parcările indicate în imagine. Pentru persoanele care intenționează să utilizeze transportul public, de la Hauptbahnhof Frankfurt acestea pot lua S-Bahn Linie S1 sau S2 până la stația Farbwerke/Jahrhunderthalle, iar de aici – autobuzul nr.53 sau pe jos circa 7 minute, scrie Realitatea.md.

Secțiile de votare vor fi deschise duminică 11 iulie, în intervalul orelor 07:00-21:00.

Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main încurajează cetățenii moldoveni cu drept de vot, din diferite regiuni ale Germaniei să identifice cele mai apropiate secții de votare din apropierea locului de trai, încât să fie redusă semnificativ presiunea pe secțiile de votare aflate la Frankfurt pe Main și Berlin.

Precizăm că, duminică, la alegerile parlamentare anticipate, în Germania vor fi deschise 11 secții de votare.

#Frankfurt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.