Sectorul energetic - cheia soluționării conflictului transnistrean

După semnarea contractului de livrare a gazului, Moscova și Chișinăul au convenit asupra mai multor activități. Printre acestea se regăsește și organizarea ședinței interguvernamentale pe sectorul energetic. Or, potrivit expertului în energetică, Victor Parlicov, „sectorul energetic este instrumentul principal prin care Federația Rusă își exercită influența și menține statalitatea din stânga Nistrului și ei vor să înțeleagă cât va mai dura și la ce să se aștepte mai departe”.

Din câte înțeleg cei din Federația Rusă au solicitat expres să existe un dialog politic interguvernamental cu Moldova. Moscova vrea să aducă în discuție și problema nerezolvată a statului juridic și legalității privatizării centralei de la Cuciurgan. Or, Republica Moldova are o lege care spune că nu sunt recunoscute privatizările din stânga Nistrului. Iar partea rusă vrea să se asigure că asupra activului din stânga Nistrului nu planează anumite riscuri”, a punctat Parlicov, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Expertul susține că cheia soluționării conflictului transnistrean este în sectorul energetic. „Soluția nu este nici în plan militar. Politic, desigur că, va fi nevoie de o decizie”.

În opinia lui Parlicov, la comisia interguvernamentală comună cu Moscova, Republica Moldova are nevoie să câștige timp.

Republica Moldova este vulnerabilă din punct de vedere energetic, iar Moscova este deranjată de faptul că Chișinăul lucrează să devină nevulnerabil. Ei înțeleg că e contra cronometru și dacă cei din Ucraina finalizează procesul de sincronizare cu rețeaua electrică din UE, ENTSO-E, atunci Republica se sincronizează simultan cu Ucraina, iar linia Vulcănești – Chișinău va putea fi utilizată fără nicio stație de back to back. Din acel moment, capacitatea de negociere a celor din Federația Rusă și Tiraspol va fi egală cu 0,1%”, a precizat Victor Parlicov.

#curent electric #linie de interconectare #Moscova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.