Sectorul energetic - cheia soluționării conflictului transnistrean

După semnarea contractului de livrare a gazului, Moscova și Chișinăul au convenit asupra mai multor activități. Printre acestea se regăsește și organizarea ședinței interguvernamentale pe sectorul energetic. Or, potrivit expertului în energetică, Victor Parlicov, „sectorul energetic este instrumentul principal prin care Federația Rusă își exercită influența și menține statalitatea din stânga Nistrului și ei vor să înțeleagă cât va mai dura și la ce să se aștepte mai departe”.

Din câte înțeleg cei din Federația Rusă au solicitat expres să existe un dialog politic interguvernamental cu Moldova. Moscova vrea să aducă în discuție și problema nerezolvată a statului juridic și legalității privatizării centralei de la Cuciurgan. Or, Republica Moldova are o lege care spune că nu sunt recunoscute privatizările din stânga Nistrului. Iar partea rusă vrea să se asigure că asupra activului din stânga Nistrului nu planează anumite riscuri”, a punctat Parlicov, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Expertul susține că cheia soluționării conflictului transnistrean este în sectorul energetic. „Soluția nu este nici în plan militar. Politic, desigur că, va fi nevoie de o decizie”.

În opinia lui Parlicov, la comisia interguvernamentală comună cu Moscova, Republica Moldova are nevoie să câștige timp.

Republica Moldova este vulnerabilă din punct de vedere energetic, iar Moscova este deranjată de faptul că Chișinăul lucrează să devină nevulnerabil. Ei înțeleg că e contra cronometru și dacă cei din Ucraina finalizează procesul de sincronizare cu rețeaua electrică din UE, ENTSO-E, atunci Republica se sincronizează simultan cu Ucraina, iar linia Vulcănești – Chișinău va putea fi utilizată fără nicio stație de back to back. Din acel moment, capacitatea de negociere a celor din Federația Rusă și Tiraspol va fi egală cu 0,1%”, a precizat Victor Parlicov.

#curent electric #linie de interconectare #Moscova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.