Sectorul energetic - cheia soluționării conflictului transnistrean

După semnarea contractului de livrare a gazului, Moscova și Chișinăul au convenit asupra mai multor activități. Printre acestea se regăsește și organizarea ședinței interguvernamentale pe sectorul energetic. Or, potrivit expertului în energetică, Victor Parlicov, „sectorul energetic este instrumentul principal prin care Federația Rusă își exercită influența și menține statalitatea din stânga Nistrului și ei vor să înțeleagă cât va mai dura și la ce să se aștepte mai departe”.

Din câte înțeleg cei din Federația Rusă au solicitat expres să existe un dialog politic interguvernamental cu Moldova. Moscova vrea să aducă în discuție și problema nerezolvată a statului juridic și legalității privatizării centralei de la Cuciurgan. Or, Republica Moldova are o lege care spune că nu sunt recunoscute privatizările din stânga Nistrului. Iar partea rusă vrea să se asigure că asupra activului din stânga Nistrului nu planează anumite riscuri”, a punctat Parlicov, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Expertul susține că cheia soluționării conflictului transnistrean este în sectorul energetic. „Soluția nu este nici în plan militar. Politic, desigur că, va fi nevoie de o decizie”.

În opinia lui Parlicov, la comisia interguvernamentală comună cu Moscova, Republica Moldova are nevoie să câștige timp.

Republica Moldova este vulnerabilă din punct de vedere energetic, iar Moscova este deranjată de faptul că Chișinăul lucrează să devină nevulnerabil. Ei înțeleg că e contra cronometru și dacă cei din Ucraina finalizează procesul de sincronizare cu rețeaua electrică din UE, ENTSO-E, atunci Republica se sincronizează simultan cu Ucraina, iar linia Vulcănești – Chișinău va putea fi utilizată fără nicio stație de back to back. Din acel moment, capacitatea de negociere a celor din Federația Rusă și Tiraspol va fi egală cu 0,1%”, a precizat Victor Parlicov.

#curent electric #linie de interconectare #Moscova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.