Șefii de la Comerțbank sancționați de BNM

Banca Națională a Moldovei a sancționat mai multe bănci din Republica Moldova, iar membrii consiliului Comerțbank și președintele au fost a amendați, potrivit datelor băncii centrale. MAIB, Fincombank și Energabnk au fost doar avertizate.

Astfel, lui Petr Skovorodko de la Comerțbank i-a fost aplicată o amendă de 697,2 mii lei, Ludmila Cobzari – 348,6 mii lei, Angela Belobrov – 348,6 mii lei și Angela David – 174,3 mii lei.

Petr Skovorodko este președintele Consiliului Comerțbank și vicepreședinte la Alef Bank din Rusia, iar Ludmila Cobzari, Angela Belobrov și Angela David sunt membre în consiliul băncii.

Comerțbank este una dintre cele mai mici bănci din Republica Moldova. La sfârșitul anului 2023 contabiliza un profit de 14,2 milioane de lei, depozite de 1,4 miliarde de lei și credite în sumă de 1,03 miliarde de lei.

Comerțbank a fost fondată în 1990, când Moldova făcea încă parte din fosta Uniune Sovietică, perioadă în care luau amploare comerţul şi afacerile private. La 14 noiembrie 1990, 15 organizaţii (printre care Ministerul Comerţului al Republicii Sovietice Socialiste Moldova, asociaţiile de comerţ din Moldova și depozitele republicane en gros) au fondat banca Moldtorgbank. În 1991, banca a fost redenumită Comerțbank SA.

Aceasta a avut de-a lungul anilor acționari ruși, atât persoane fizice, cât și companii. În prezent, după ultima adunare a acționarilor, din martie 2020, 99,9 % din acțiunile băncii au ajuns la compania austriacă de consultanță ACF Corporate Finance Consulting AG. Compania este reprezentată de Vitaly Razdobarin cetățean al Marii Britanii (71%)și Miry Budagov din Israel (29%).

B.C. COMERTBANK SA și membrii Consiliului și-au exprimat dezacordul cu constatările BNM, pe care le apreciază ca nefondate și ilegale. La moment este înaintată în instanță cerere de chemare în judecată în anularea actului administrativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.