Șefii de la Comerțbank sancționați de BNM

Banca Națională a Moldovei a sancționat mai multe bănci din Republica Moldova, iar membrii consiliului Comerțbank și președintele au fost a amendați, potrivit datelor băncii centrale. MAIB, Fincombank și Energabnk au fost doar avertizate.

Astfel, lui Petr Skovorodko de la Comerțbank i-a fost aplicată o amendă de 697,2 mii lei, Ludmila Cobzari – 348,6 mii lei, Angela Belobrov – 348,6 mii lei și Angela David – 174,3 mii lei.

Petr Skovorodko este președintele Consiliului Comerțbank și vicepreședinte la Alef Bank din Rusia, iar Ludmila Cobzari, Angela Belobrov și Angela David sunt membre în consiliul băncii.

Comerțbank este una dintre cele mai mici bănci din Republica Moldova. La sfârșitul anului 2023 contabiliza un profit de 14,2 milioane de lei, depozite de 1,4 miliarde de lei și credite în sumă de 1,03 miliarde de lei.

Comerțbank a fost fondată în 1990, când Moldova făcea încă parte din fosta Uniune Sovietică, perioadă în care luau amploare comerţul şi afacerile private. La 14 noiembrie 1990, 15 organizaţii (printre care Ministerul Comerţului al Republicii Sovietice Socialiste Moldova, asociaţiile de comerţ din Moldova și depozitele republicane en gros) au fondat banca Moldtorgbank. În 1991, banca a fost redenumită Comerțbank SA.

Aceasta a avut de-a lungul anilor acționari ruși, atât persoane fizice, cât și companii. În prezent, după ultima adunare a acționarilor, din martie 2020, 99,9 % din acțiunile băncii au ajuns la compania austriacă de consultanță ACF Corporate Finance Consulting AG. Compania este reprezentată de Vitaly Razdobarin cetățean al Marii Britanii (71%)și Miry Budagov din Israel (29%).

B.C. COMERTBANK SA și membrii Consiliului și-au exprimat dezacordul cu constatările BNM, pe care le apreciază ca nefondate și ilegale. La moment este înaintată în instanță cerere de chemare în judecată în anularea actului administrativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.