Șefii Gazprom scot ”foc pe nări”. Amenință cu sistarea livrărilor de gaze, dacă Moldova nu-și plătește datoria

Gazprom acuză Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. „Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, a declarat Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom, citat de oficiosul Kremlinului, TASS.

În prezent datoria Republicii Moldova este de 433 mil. USD, dar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD. În același timp, din anumite motive, autoritățile Republicii Moldova nu doresc să recunoască suma acumulată a datoriilor, în mod transparent”, a precizat Kuprianov.

Purtătorul de cuvânt al concernului rus a precizat că un contract de livrare a gazelor nu va fi semnat până nu va fi achitată integral plata pentru gaze.

În ciuda datoriilor acumulate, partea moldovenească cere prelungirea contractului de furnizare a gazelor naturale pentru octombrie și noiembrie anul acesta. Gazprom a mers în întimpinare, a semnat prelungirea contractului pentru luna octombrie și este gata să-l prelungească pentru luna noiembrie, dacă partea moldovenească plăteşte integral pentru livrările de gaz din luna septembrie şi octombrie a anului curent”, a spus Kuprianov.

Reprezentantul Gazprom a spus că în negocierile privind contractul de livrarea a gazelor nu este vorba de politică ”Gazprom este o societate pe acțiuni și nu poate activa în pierdere. Nu își poate permite să piardă plățile de impozit la buget. Există limite ale răbdării. Or, Republica Moldova însăși provoacă criza”.

Contractul cu Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit pentru o lună. Or, deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu concernul rus. După vizita de ieri de la Moscova, ministrul Infrastructurii, Andrei Spănu a declarat că: ”oferta propusă, la moment, de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

#Kuprianov #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.