Șeful companiei care gestionează conducta Iași – Chișinău a ridicat un salariu de 320 mii de euro

Compania cu capital majoritar de stat Transgaz, un monopol fără concurență pe piața transportului de gaze din România, a făcut public raportul de remunerare pentru anul 2021. Potrivit documentului oficial, directorul general al companiei, Ion Sterian, a câștigat anul trecut suma netă de 1.650.579 lei românești echivalentul a 323,5 mii de euro.

De remarcat că Transgaz, la care guvernul – prin Secretariatul General – este acționar cu 58,5%, deține monopolul transportului de gaze, al construcției și întreținerii sistemului intern de transport al gazelor naturale. Compania are o marjă limitată de decizie economică, dat fiind că tarifele pentru transportul gazelor sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit legislației în vigoare.

Ion Sterian (61 de ani), directorul general al companiei-monopol, avea în conturi în luna mai 2021, data ultimei declarații de avere, următoarele sume: circa 3,1 milioane de lei, 71.000 euro și 117.000 dolari.

De remarcat că Ion Sterian a fost angajat exclusiv la instituții și companii controlate de stat în toată cariera sa profesională. Astfel, el a lucrat la Transgaz în diferite poziții de conducere din 2013. Anterior a fost director executiv al direcției tehnice la Patrimoniul de stat (RAAPPS), subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării și Turismului (2010), director coordonator la RAAPPS, director la direcția de patrimoniu a Primăriei Sector 1 – Direcția de protecția copilului (2009), director RAAPPS (2006-2009), director executiv la direcția tehnică a Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Brăila (2005-2006), director de zonă la compania cu capital de stat Petrotrans Ploiești (1992-2004), șef de zonă Peco Ploiești (1985 – 1992) și adjunct șef de secție la schela de extracție Brăila (1983 – 1985).

Transgaz SA este asociat unic la Eurotransgaz din Republica Moldova, companie înfiinţată în 2017 pentru a participa la procedura de privatizare a Intreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz. Din anul 2018, urmare a achiziţionării Vestmoldtransgaz din Moldova de catre Eurotransgaz.

#conductă #salariu #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.