Șeful Moldovagaz explică de ce a explodat tariful la gaz pentru populație

Factorul cheie care a necesitat creșterea tarifelor la gaze naturale, aprobat astăzi de Agenția Națională de Reglementare în Energie, a fost creșterea prețului de achiziție, precum și devierile financiare acumulate de la începutul anului în valoare de 1,817 miliarde lei. Acest lucru se datorează diferenției dintre prețul de achiziție și tariful stabilit de ANRE. De exemplu, în septembrie, prețul de achiziție pentru Moldovagaz a depășit 1.880 de dolari SUA la mia de metri cubi, în timp ce prețul inclus în tarif a fost puțin sub 900 de dolari SUA, a scris Vadim Ceban într-o postare Telegram.

„Astfel, în structura tarifului final, ponderea acestor abateri este de 4 590 lei la mia de metri cubi. Această practică este în deplină conformitate cu legislația și metodologiile de reglementare ale Republicii Moldova”, a punctat Ceban.

Șeful Moldovagaz explică și structura tarifară

Prețul mediu anual de achiziție este de 926,94 USD, sau 17.906 lei per mia de metri cubi

Tarif de distributie – 1250,39 lei la mia de metri cubi

Tarif de transport – 199,87 lei la mia de metri cubi

Tarif de furnizare – 181,44 lei la mia de metri cubi

Abateri de tarif pentru perioada ianuarie-septembrie 2022 – 4.590 lei la mia de metri cubi

Tariful mediu pentru furnizarea gazelor naturale cu componenta de ajustare este de 26.113 lei la mia de metri cubi.

#tarif #gaz #Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.