Industria auto din Europa s-ar putea confrunta cu amenzi de 15 miliarde de euro pentru emisiile de carbon, în urma încetinirii cererii pentru vehiculele electrice (EV), a avertizat directorul general al Renault, Luca de Meo, transmite Reuters.
În 2025, producătorii auto se vor confrunta în UE cu obiective mai dure privind emisiile de CO2 deoarece plafonul pentru emisiile medii rezultate în urma vânzărilor de vehicule noi scade la 94 grame/km, de la 116 grame/km în 2024, a declarat şeful grupului auto francez la postul de radio France Inter.
„Ritmul majorării cererii pentru vehiculele electrice este la jumătate faţă de ceea ce avem nevoie pentru îndeplinirea obiectivelor care să ne permită să nu plătim amenzi în sectorul auto”, a afirmat Luca de Meo, care este şi preşedintele Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
Depăşirea limitelor de CO2 ar putea duce la amenzi în valoare de 95 de euro pentru fiecare CO2 gram/km în plus înmulţit cu numărul de vehicule vândute. În aceste condiţii, marii producători auto s-ar putea confrunta cu amenzi de sute de milioane de euro.
„Toţi vorbesc despre 2035, în zece ani, dar ar trebui să discutăm despre 2025, deoarece ne confruntăm deja cu dificultăţi. Trebuie să ni se acorde puţină flexibilitate. Este extrem de periculos să stabilim termene limită şi amenzi fără a putea să le facem mai flexibile”, a explicat şeful Renault.
Şi în iulie Luca De Meo şi-a exprimat unele îndoieli cu privire la intervalul de timp pentru tranziţia la vehiculele electrice în Europa, adăugând că producătorul auto trebuie să diminueze costurile dacă vrea să îşi atingă obiectivele în domeniul EV.
Tranziţia la vehiculele electrice joacă un rol crucial în reducerea emisiilor globale de carbon, iar ritmul în care va avea loc această tranziţie va restructura industria auto.
Cu prilejul recentelor alegeri europene, care au avut loc într-un moment de cerere slabă pentru vehiculele electrice, au fost lansate din ce în ce mai multe apeluri pentru a renunţa la decizia UE de a interzice vânzările de automobile cu motoare pe combustie din 2035, decizie care urmează să fie revizuită în 2026.
„Avem nevoie de puţin mai multă flexibilitate cu privire la calendar. Cu toate acestea, ar fi o eroare strategică să abandonăm pur şi simplu obiectivul din cauza actualei încetiniri a pieţei”, declara în iulie Luca de Meo.
Întrebat despre ambiţia Renault de a trece 100% din producţia sa europeană la automobile la vehicule electrice, în contextul pieţei interne slabe, oficialul a spus: „Adevărul este că nu suntem încă pe traiectoria adecvată pentru a ajunge la 100% automobile electrice în 2035. Acesta este adevărul. Dacă clienţii nu ne urmează, suntem cu toţii responsabili. Trebuie să reducem costurile”.
Sectorul auto s-a confruntat cu diferite provocări, precum incertitudinea cadrului de reglementare şi concurenţa venită din China, care se adaugă crizei costului vieţii pe pieţele interne, ceea ce a avut un impact în tranziţia la vehiculele electrice.
Şeful Renault: Sectorul auto s-ar putea confrunta cu amenzi masive
FILE PHOTO: Luca de Meo, Chief Executive Officer of Renault Group, attends the Viva Technology conference dedicated to innovation and startups at Porte de Versailles exhibition center in Paris, France, June 14, 2023. REUTERS/Gonzalo Fuentes/ File Photo
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.
Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.
APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).
Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.
La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.
Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.
Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.
Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.
În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.
Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Atac tehnic, discreditare publică și izolare! Istoria unei companii IT din Moldova, împinsă în afara pieței europene
-
2Lovitură în mafia drumurilor: peste 40 de percheziții într-un dosar de deturnare de fonduri naționale și externe
-
3Guvernul respinge planul deputaților de a elimina plafoanele la tranzacții în numerar
-
4Analiză// Restructurarea preventivă în politica de insolvență – de la reacție la prevenție
-
5Adio cumpărături mari cu bani în plic! Limita de 10 000 de euro va deveni obligatorie în toate țările UE