Semnal de alarmă pe piața alimentară: Uleiul de palmier invadează Moldova, cine trag sforile?

Importurile de ulei de palmier în Republica Moldova au înregistrat evoluții în creștere în perioada 2022 – începutul anului 2025, ajungând la peste 2,5 milioane de litri. Conform datelor oficiale, 96% din această cantitate reprezintă importuri, în timp ce exporturile, deși relativ reduse (4%), au început abia în 2024 și arată o tendință de creștere, potrivit analizei directorului executiv al Asociației Agroceriale, Iurie Rija.

Analiza scoate în evidență fluctuațiile considerabile ale volumelor și valorii financiare ale importurilor de ulei de palmier. Astfel, anul 2022 a atins cel mai mare nivel de import (peste 857.000 de litri), urmat de o scădere semnificativă în 2023, apoi de o ușoară revenire în 2024. Totodată, se remarcă o creștere a ponderii uleiului de palmier procesat, care a ajuns de la 7,3% din totalul importurilor în 2022 la 18,8% în 2024.

Deși piața moldovenească a uleiului de palmier nu prezintă un sezon clar de import, iarna și primăvara par să aducă volume care diferă, influențate mai mult de strategiile comerciale ale celor 21 de companii importatoare, precum și de volatilitatea pieței internaționale. Principalele țări furnizoare sunt Ucraina, Turcia și Malaysia, acestea variind anual ca volum și valoare a livrărilor.

21 de companii au importat în Moldova un total de 2.404.400 de litri de ulei de palmier. Principalii importatori de ulei de palmier fără modificare chimică au fost producătorul de dulciuri PURATOS-MOLD SRL (22,1% din totalul importurilor din această categorie), cu o cotă de piață de 25%, ALODIS-TRADE SRL (21,4%) și COLOMBUS SRL (19,3%). Principalii importatori de ulei de palmier procesat au fost IRIDA SRL (30,5%), MOL CACMOLDOVA SRL (28,3%) și CAZANTIP SRL (12,0%).

Exporturile de ulei de palmier, făcute în 2024, indică o evoluție pozitivă, în special datorită prețurilor medii de vânzare mai ridicate la extern. Conform lui Iurie Rija, succesul acestor exporturi poate sugera că Moldova trimite peste hotare ulei de palmier de calitate superioară sau cu valoare adăugată mai mare.

Concluziile analizei semnalează că, deși importurile domină în continuare piața autohtonă, sectorul local începe să se orienteze spre export. Este de așteptat ca evoluția prețurilor internaționale, fluctuațiile cererii și strategiile comerciale ale companiilor importatoare să influențeze puternic piața, menținându-se o dinamică marcată de incertitudine, dar și de noi oportunități pentru dezvoltarea schimburilor comerciale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.