Sfârșitul unei ere! „Diavolul care poartă Prada” părăsește tronul Vogue

Figura care a definit moda editorială timp de aproape patru decenii, Anna Wintour, 75 de ani, renunță la funcția de redactor-șef al ediției americane „Vogue”, post pe care îl ocupa din 1987. Anunțul a fost făcut în fața angajaților și confirmat ulterior de grupul Condé

Potrivit declarației interne, revista va deschide imediat procesul de selecție pentru un nou „head of editorial content”, titlu care va înlocui poziția tradițională de redactor-șef. În schimb, Wintour își păstrează influența în industrie: rămâne chief content officer la nivelul întregului holding și director editorial global al rețelei „Vogue World”, supervizând toate edițiile internaționale.

Supranumită adesea „regina industriei fashion” și sursa de inspirație pentru personajul Miranda Priestly din filmul „Diavolul se îmbracă de la Prada”, Wintour a transformat „Vogue” într-un barometru cultural, impunând tendințe, relansând designeri și definind estetica sesiunilor foto high-fashion. Întreaga strategie editorială a grupului va rămâne, prin urmare, sub coordonarea ei, chiar dacă ediția americană va fi condusă de un nou nume.

Condé Nast nu a oferit încă un calendar pentru numirea succesorului, însă surse din industrie afirmă că procesul va fi rapid, pentru ca revista să nu piardă ritmul într-un mediu media în continuă schimbare.

Wintour a preluat „American Vogue” în iulie 1987, pe fondul scăderii vânzărilor, și a transformat revista într-un pilon global, cu tiraje de peste un milion de exemplare în anii de vârf.

În 2020, ea a devenit chief content officer al Condé Nast, centralizând toate deciziile editoriale ale grupului.

Schimbarea vine într-un moment în care Disney pregătește un sequel pentru „The Devil Wears Prada”, fapt ce amplifică atenția asupra moștenirii sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Anna Wintour #demisie #Vogue

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.