Bancherii ruși intră în panică! Valul de credite neplătite crește vertiginos

26 Iun. 2025, 17:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
26 Iun. 2025, 17:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Riscul unui val de credite neperformante ar putea declanșa o criză sistemică și pune presiune pe capacitatea Kremlinului de a finanța războiul din Ucraina, relatează Bloomberg.

Economia Rusiei se confruntă cu perspective „mult mai sumbre decât recunoaște oficial Moscova”, afirmă surse bancare citate de Bloomberg. Potrivit unor documente interne consultate de agenție, bancherii ruși trag semnale de alarmă privind creșterea accelerată a creditelor neperformante pe bilanțurile lor – atât în segmentul corporate, cât și în cel de retail – pe fondul dobânzilor ridicate și al încetinirii activității economice.

„Situația este periculoasă. Dacă parametrii macro nu se îmbunătățesc, anul viitor riscul ca criza datoriilor să se extindă la întregul sistem financiar crește semnificativ”, au declarat oficiali din sector, sub protecția anonimatului.

Dobânzi înalte: costul împrumuturilor a crescut puternic după ciclul agresiv de majorări operat de Banca Rusiei pentru a tempera inflația și a susține rubla.
Clienți în dificultate: tot mai multe companii și persoane fizice întâmpină probleme în a-și onora ratele la credite.
Presiunea sancțiunilor: un nou pachet european sau american, axat pe sectorul financiar, ar putea bloca accesul la lichiditate externă și complica refinanțarea internă.
Bloomberg notează că tensiunile din sistem ar putea afecta capacitatea președintelui Vladimir Putin de a susține cheltuielile militare în Ucraina, dacă se materializează un șoc bancar de amploare. În pofida retoricii oficiale optimiste, sursele citate spun că „adevărata dimensiune a problemei” este mascată de raportările publice și că autoritățile ruse ar putea fi nevoite să intervină masiv pentru recapitalizarea unor instituții-cheie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!