Direcția gestionare bunuri confiscate asigură administrarea bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor, precum și asigurarea păstrării temporare a categoriilor de bunuri recunoscute corpuri delicte și/sau de bunuri sechestrate, specificate la art. 159 alin. (4) și art. 208 alin. ( 2) din Codul de procedură penală.
SFS centralizează funcțiile de asistență juridică și de gestionare a bunurilor confiscate
Direcția gestionare bunuri confiscate asigură administrarea bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor, precum și asigurarea păstrării temporare a categoriilor de bunuri recunoscute corpuri delicte și/sau de bunuri sechestrate, specificate la art. 159 alin. (4) și art. 208 alin. ( 2) din Codul de procedură penală.
Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.
Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.
Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.
Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.
-
1Premierul milionar! Alexandru Munteanu își declară peste 1 milion de dolari în investiții și averi în trei țări
-
2CFM își sabotează singură exporturile! Tarifele majorate au prăbușit transportul feroviar de cereale
-
3Unde direcționează băncile zecile de miliarde ale moldovenilor? BNM ridică cortina
-
4Modelul economic al Moldovei a murit! Creștere zero, recesiune tehnică și potențial economic prăbușit
-
5Ministrul Economiei aruncă bomba: comenzile de pe Temu și Shein ar putea fi impozitate