Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Sincronizare dubioasă! Moldova, Georgia și Armenia interzic simultan publicitatea jocurilor de noroc. Interese FSB

Sincronizare dubioasă! Moldova, Georgia și Armenia interzic simultan publicitatea jocurilor de noroc. Interese FSB

09 Nov. 2022, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Nov. 2022, 10:48 // Actual //  bani.md

Coincidență sau nu, dar interzicerea legii publicității jocurilor de noroc s-a făcut în prima jumătate de an a anului 2022 aproape concomitent în Republica Moldova, Georgia și Armenia. În țara noastră, interdicția a intrat în vigoare 1 ianuarie 2022, în Georgia pe 1 martie, iar în Armenia pe 4 martie.

În Republica Moldova, modificările la lege au fost făcute fără careva studii de piață și cu ignorarea opiniei Ministerului Finanțelor cu privire la ratarea veniturilor la bugetul de stat. Totodată, deși publicitatea jocurilor de noroc a fost interzisă în Republica Moldova, transferurile prin bănci ale operatorilor de pe piața tenebră, respectiv ilegale, nu au fost interzise de către Banca Națională a Moldovei. Corespunzător, băncile comerciale sunt libere să opereze astfel de transferuri, care de fapt reprezintă un exod din țară al banilor care provin din activități ilegale.

Experții din piață susțin că interzicerea publicității jocurilor de noroc s-ar fi făcut cu un singur scop în cele trei țări. Este vorba de intrarea pe piață a Casei de pariuri 1xBet, controlată de un grup de cetățeni ruși conectați la serviciile secrete ruse. Această companie 1xBet operează neoficial în Republica Moldova, iar niciuna din autoritățile țării noastre nu au reacționat la acest fapt.

Curios este faptul că respectiva Casă de pariuri 1xBet a fost interzisă la 7 septembrie 2022 în Ucraina. Comisia de Reglementare a Jocurilor de Noroc și Loteriilor (KRAIL) din țara vecină a decis anularea a două licențe pentru „Tvoya bettingovaia Kompania” (TBK) SRL pentru activități de cazino și pariuri sub brandul rusesc 1xBet.

În același timp, jurnaliștii site-ului ucrainean Informnapalm.org au aflat că proprietarii finali ai „1XBet” de la înființarea acestei companii rămân a fi trei cetățeni ruși – Roman Semiohin, Serghey Karșkov și Dmitry Kazorin. Prima platformă de pariuri „1xBet” cei trei au creat-o în orașul Breansk, Rusia. Anterior, Serghei Karșkov a fost șeful departamentului din Breansk al Ministerului de Interne al Rusiei pentru combaterea criminalității informatice, iar Roman Semiohin are o afacere comună cu soția fostului primar din Breansk, deputat al Dumei Regionale Breansk, magnat în construcții și membru al Partidul Rusia Unită („Единая Россия”), Nikolai Patov. Ancheta a mai arătat că o persoană cu influență în cercurile politice din Ucraina a făcut lobby pentru eliberarea licenței.

Între timp, compania „1xBet” continuă să activeze ilegal pe teritoriul țării noastre, iar publicitatea acesteia, dar și altor portaluri neautorizate apare atât pe rețele de socializare, cât şi în banerele publicitare Google plasate pe site-urile cu domeniu moldovenesc, chiar dacă publicitatea jocurilor de noroc în Republica Moldova a fost interzisă prin lege.

Anterior, presa a scris că Dumitru Alaiba (autorul legii n.r), prin această lege ar promova interesele 1xBet, iar un apropiat al deputatului s-ar fi întâlnit în acest scop cu generalul FSB din regiunea Breansk, care coordonează site-ul de pariuri sportive neautorizat din Moldova.

Studiul organizației neguvernamentale „Legal Business Monitor”, bazat inclusiv pe datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei, arată că în 2020, companiile care activau ilegal în țara noastră au atras de la jucătorii moldovenii peste 511 milioane de lei. Situația s-a schimbat radical în 2021: cota banilor care ajungeau la companiile ilegale și neautorizate a scăzut dramatic, până la 155,5 milioane de lei. Și asta pentru că singurul site autorizat, Loteria Națională a Moldovei, a reușit să atragă jucătorii în câmpul legal, înregistrând o creștere substanțială a numărului și valorilor plăților, inclusiv la bugetul de stat. Totuși, analiza făcută de organizația neguvernamentală „Legal Business Monitor” arată că, de la începutul anului 2022, numărul jucătorilor moldoveni pe site-uri ilegale a crescut cu peste 60%.

După interzicerea publicității, ratările bugetului de stat sunt estimate la un miliard de lei. Iar asta nu are legătură cu refuzul cetăţenilor Republicii Moldova de a participa la jocurile de noroc, dar cu migrarea acestora către sectorul tenebru, unde nu trebuie să plătească taxe.

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.