Sincronizare dubioasă! Moldova, Georgia și Armenia interzic simultan publicitatea jocurilor de noroc. Interese FSB

09 Nov. 2022, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Nov. 2022, 10:48 // Actual //  bani.md

Coincidență sau nu, dar interzicerea legii publicității jocurilor de noroc s-a făcut în prima jumătate de an a anului 2022 aproape concomitent în Republica Moldova, Georgia și Armenia. În țara noastră, interdicția a intrat în vigoare 1 ianuarie 2022, în Georgia pe 1 martie, iar în Armenia pe 4 martie.

În Republica Moldova, modificările la lege au fost făcute fără careva studii de piață și cu ignorarea opiniei Ministerului Finanțelor cu privire la ratarea veniturilor la bugetul de stat. Totodată, deși publicitatea jocurilor de noroc a fost interzisă în Republica Moldova, transferurile prin bănci ale operatorilor de pe piața tenebră, respectiv ilegale, nu au fost interzise de către Banca Națională a Moldovei. Corespunzător, băncile comerciale sunt libere să opereze astfel de transferuri, care de fapt reprezintă un exod din țară al banilor care provin din activități ilegale.

Experții din piață susțin că interzicerea publicității jocurilor de noroc s-ar fi făcut cu un singur scop în cele trei țări. Este vorba de intrarea pe piață a Casei de pariuri 1xBet, controlată de un grup de cetățeni ruși conectați la serviciile secrete ruse. Această companie 1xBet operează neoficial în Republica Moldova, iar niciuna din autoritățile țării noastre nu au reacționat la acest fapt.

Curios este faptul că respectiva Casă de pariuri 1xBet a fost interzisă la 7 septembrie 2022 în Ucraina. Comisia de Reglementare a Jocurilor de Noroc și Loteriilor (KRAIL) din țara vecină a decis anularea a două licențe pentru „Tvoya bettingovaia Kompania” (TBK) SRL pentru activități de cazino și pariuri sub brandul rusesc 1xBet.

În același timp, jurnaliștii site-ului ucrainean Informnapalm.org au aflat că proprietarii finali ai „1XBet” de la înființarea acestei companii rămân a fi trei cetățeni ruși – Roman Semiohin, Serghey Karșkov și Dmitry Kazorin. Prima platformă de pariuri „1xBet” cei trei au creat-o în orașul Breansk, Rusia. Anterior, Serghei Karșkov a fost șeful departamentului din Breansk al Ministerului de Interne al Rusiei pentru combaterea criminalității informatice, iar Roman Semiohin are o afacere comună cu soția fostului primar din Breansk, deputat al Dumei Regionale Breansk, magnat în construcții și membru al Partidul Rusia Unită („Единая Россия”), Nikolai Patov. Ancheta a mai arătat că o persoană cu influență în cercurile politice din Ucraina a făcut lobby pentru eliberarea licenței.

Între timp, compania „1xBet” continuă să activeze ilegal pe teritoriul țării noastre, iar publicitatea acesteia, dar și altor portaluri neautorizate apare atât pe rețele de socializare, cât şi în banerele publicitare Google plasate pe site-urile cu domeniu moldovenesc, chiar dacă publicitatea jocurilor de noroc în Republica Moldova a fost interzisă prin lege.

Anterior, presa a scris că Dumitru Alaiba (autorul legii n.r), prin această lege ar promova interesele 1xBet, iar un apropiat al deputatului s-ar fi întâlnit în acest scop cu generalul FSB din regiunea Breansk, care coordonează site-ul de pariuri sportive neautorizat din Moldova.

Studiul organizației neguvernamentale „Legal Business Monitor”, bazat inclusiv pe datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei, arată că în 2020, companiile care activau ilegal în țara noastră au atras de la jucătorii moldovenii peste 511 milioane de lei. Situația s-a schimbat radical în 2021: cota banilor care ajungeau la companiile ilegale și neautorizate a scăzut dramatic, până la 155,5 milioane de lei. Și asta pentru că singurul site autorizat, Loteria Națională a Moldovei, a reușit să atragă jucătorii în câmpul legal, înregistrând o creștere substanțială a numărului și valorilor plăților, inclusiv la bugetul de stat. Totuși, analiza făcută de organizația neguvernamentală „Legal Business Monitor” arată că, de la începutul anului 2022, numărul jucătorilor moldoveni pe site-uri ilegale a crescut cu peste 60%.

După interzicerea publicității, ratările bugetului de stat sunt estimate la un miliard de lei. Iar asta nu are legătură cu refuzul cetăţenilor Republicii Moldova de a participa la jocurile de noroc, dar cu migrarea acestora către sectorul tenebru, unde nu trebuie să plătească taxe.

 

01 Oct. 2026, 17:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 17:38 // Actual //  Ursu Victor

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă  reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.