Banca centrală a Rusiei a dat drumul la tiparniță – 260 miliarde de ruble pentru buget

Autoritățile financiare ruse continuă să emită sute de miliarde de ruble, folosind „tiparnița” pentru a închide găurile în bugetul și bilanţurile corporaţiilor de stat.

În octombrie, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală au vărsat 259,7 miliarde de ruble în trezoreria federală ca urmare a manipulărilor cu banii Fondului Național de Asistență Socială, o „pernă” de petrol și gaze pe care guvernul o acumulează din 2017, stocând în rezerve veniturile din vânzări, scrie moscowtimes.eu.

Luna trecută, din fond au fost vândute 3,455 miliarde euro, 375 milioane lire sterline și 63,572 miliarde yeni japonezi, a informat marți Ministerul Finanțelor.

Cumpărătorul acestor monede a fost Banca Centrală Rusă, pe care le-a convertit în ruble. Fondurile primite au fost transferate „într-un singur cont al bugetului federal pentru a-și finanța deficitul”, a spus Ministerul de Finanțe într-un comunicat.

Aceste operațiuni sunt în esență doar o emisie de bani, scriu analiștii MMI.

Euro, lire sterline și yeni din fond sunt înghețate din cauza sancțiunilor occidentale și nici Ministerul Finanțelor, nici Banca Centrală nu pot efectua operațiuni reale cu aceștia. Cele două departamente pur și simplu sunt de acord că banii blocați și-au schimbat proprietatea: de facto s-au mutat dintr-un buzunar de stat în altul – de la fond la rezervele de aur ale Băncii Centrale. Acesta din urmă, pentru conversia valutară, emite ruble în suma necesară.

Operațiunile monedele din fond s-au desfășurat în acest mod încă din primele luni de război, iar primii destinatari ai „rublelor proaspăt tipărite” au fost structurile de stat care au căzut sub sancțiuni.

În martie, Ministerul Finanțelor a vărsat 50 de miliarde de ruble în corporația de stat DOM.RF; în mai – 250 de miliarde de ruble în capitala Căilor Ferate Ruse; în iunie, Gazprombank a primit 50 de miliarde de ruble, singura mare bancă de stat care nu a fost tăiată din sistemul SWIFT și nu a intrat sub sancțiunile de blocare ale Uniunii Europene.

În iulie, 52,5 miliarde de ruble au fost alocate pentru Aeroflot, iar alte 11,9 miliarde de ruble pentru Siberia Airlines. În august, Compania de Stat de Transport și Leasing (GTLK) a primit 58,3 miliarde de ruble, iar Ministerul Finanțelor a investit încă 2,3 miliarde de ruble în Ural Airlines. În cele din urmă, în fiecare lună, din aprilie până în august, guvernul a alocat bani Fondului pentru locuințe și utilități publice (14,9 miliarde de ruble în total).

Parțial – pentru 142 de miliarde de ruble din 491 de miliarde – aceste cheltuieli au fost plătite din veniturile fondului din investiții. Restul a fost asigurat de emisiunea de ruble contra „monedei înghețate”.

Anul viitor, potrivit proiectului de buget, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală plănuiesc să crească brusc volumul acestor tranzacții. Din partea lichidă a fondului, adică moneda plasată în conturile la Banca Centrală, este planificat să se utilizeze 2,9 trilioane de ruble pentru buget.

#banca centrala rusia #Ruble

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.