Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că sistemul medical se confruntă cu probleme structurale grave și cere intervenții urgente, inclusiv majorări salariale de peste 10%, pentru a preveni pierderea continuă a personalului și degradarea serviciilor pentru pacienți. Revendicările au fost aprobate unanim pe 3 aprilie și au fost expediate către Parlament, Guvern și instituțiile responsabile.

„Este nevoie de salarii decente pentru a menține calitatea serviciilor medicale și pentru a păstra personalul în sistem”, subliniază reprezentanții federației.

Potrivit datelor prezentate, criza de cadre este deja vizibilă: nivelul cumulului de funcții a ajuns până la 1,9 per angajat, ceea ce arată că mulți lucrători sunt nevoiți să muncească aproape pentru două posturi pentru a-și asigura veniturile.

În același timp, creșterile salariale din ultimii ani nu au rezolvat problema de fond. Valoarea de referință a salariilor a urcat de la 1500 de lei în 2018 la 2400 de lei în 2026 (o creștere de circa 60%), însă majorările au fost realizate în mare parte prin sporuri, nu prin salariul de bază.

„Veniturile nu reflectă complexitatea și responsabilitatea muncii, iar acest lucru face profesia tot mai puțin atractivă”, avertizează sindicaliștii.

Situația este agravată de inflație: în 2025, rata medie anuală a fost de 6,9%, ceea ce a redus și mai mult puterea de cumpărare a angajaților din sănătate.

Mai mult, sindicatele menționează că, în 2026, nu sunt prevăzute creșteri salariale pentru personalul din sistemul de asigurări medicale, chiar dacă Fondurile AOAM sunt planificate să crească cu 9,2%, iar fondul de bază pentru servicii medicale – din care sunt plătite și salariile – cu doar 7,9%.

Sindicaliștii atrag atenția și asupra unor inechități majore: în 2025, salariile din unele instituții medicale bugetare au fost mai mici decât cele din instituțiile finanțate prin asigurări, iar profesorii din învățământul medical profesional sunt plătiți mai prost decât foștii lor elevi ajunși în spitale.

„Este paradoxal și incorect ca formatorii de cadre medicale să aibă salarii mai mici decât discipolii lor”, menționează federația.

O altă problemă gravă ține de sporurile pentru condiții nocive, care au rămas la niveluri foarte mici – între 250 și 500 de lei, deși în trecut acestea erau calculate procentual și puteau ajunge la echivalentul a 1575 lei (25%) sau 3150 lei (50%) din salariul minim actual de 6300 lei.

În plus, interesul pentru obținerea gradelor de calificare a scăzut: doar aproximativ 70% dintre medici și 83% dintre asistenții medicali mai dețin astfel de categorii, după eliminarea sporurilor aferente.

Problemele sunt amplificate de normele de personal depășite și de volumul tot mai mare de sarcini administrative.

„Medicul devine tot mai mult un operator de date, iar timpul acordat pacientului scade”, avertizează documentul.

În paralel, mai multe spitale se confruntă cu dificultăți financiare serioase. Unele instituții au raportat pierderi de milioane de lei sau bugete insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de bază, inclusiv salarii, medicamente și servicii comunale.

Sindicaliștii cer și ca reforma asistenței medicale primare să nu afecteze angajații, solicitând garanții clare privind păstrarea salariilor, drepturilor și condițiilor de muncă în cazul reorganizărilor.

În final, Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că fără măsuri rapide, inclusiv majorări salariale de peste 10%, actualizarea sporurilor și finanțare adecvată, sistemul medical riscă să piardă și mai mulți specialiști, iar presiunea asupra celor rămași va deveni critică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#10%#sindicate din sănătate #salarii pentru medici #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.