Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că sistemul medical se confruntă cu probleme structurale grave și cere intervenții urgente, inclusiv majorări salariale de peste 10%, pentru a preveni pierderea continuă a personalului și degradarea serviciilor pentru pacienți. Revendicările au fost aprobate unanim pe 3 aprilie și au fost expediate către Parlament, Guvern și instituțiile responsabile.

„Este nevoie de salarii decente pentru a menține calitatea serviciilor medicale și pentru a păstra personalul în sistem”, subliniază reprezentanții federației.

Potrivit datelor prezentate, criza de cadre este deja vizibilă: nivelul cumulului de funcții a ajuns până la 1,9 per angajat, ceea ce arată că mulți lucrători sunt nevoiți să muncească aproape pentru două posturi pentru a-și asigura veniturile.

În același timp, creșterile salariale din ultimii ani nu au rezolvat problema de fond. Valoarea de referință a salariilor a urcat de la 1500 de lei în 2018 la 2400 de lei în 2026 (o creștere de circa 60%), însă majorările au fost realizate în mare parte prin sporuri, nu prin salariul de bază.

„Veniturile nu reflectă complexitatea și responsabilitatea muncii, iar acest lucru face profesia tot mai puțin atractivă”, avertizează sindicaliștii.

Situația este agravată de inflație: în 2025, rata medie anuală a fost de 6,9%, ceea ce a redus și mai mult puterea de cumpărare a angajaților din sănătate.

Mai mult, sindicatele menționează că, în 2026, nu sunt prevăzute creșteri salariale pentru personalul din sistemul de asigurări medicale, chiar dacă Fondurile AOAM sunt planificate să crească cu 9,2%, iar fondul de bază pentru servicii medicale – din care sunt plătite și salariile – cu doar 7,9%.

Sindicaliștii atrag atenția și asupra unor inechități majore: în 2025, salariile din unele instituții medicale bugetare au fost mai mici decât cele din instituțiile finanțate prin asigurări, iar profesorii din învățământul medical profesional sunt plătiți mai prost decât foștii lor elevi ajunși în spitale.

„Este paradoxal și incorect ca formatorii de cadre medicale să aibă salarii mai mici decât discipolii lor”, menționează federația.

O altă problemă gravă ține de sporurile pentru condiții nocive, care au rămas la niveluri foarte mici – între 250 și 500 de lei, deși în trecut acestea erau calculate procentual și puteau ajunge la echivalentul a 1575 lei (25%) sau 3150 lei (50%) din salariul minim actual de 6300 lei.

În plus, interesul pentru obținerea gradelor de calificare a scăzut: doar aproximativ 70% dintre medici și 83% dintre asistenții medicali mai dețin astfel de categorii, după eliminarea sporurilor aferente.

Problemele sunt amplificate de normele de personal depășite și de volumul tot mai mare de sarcini administrative.

„Medicul devine tot mai mult un operator de date, iar timpul acordat pacientului scade”, avertizează documentul.

În paralel, mai multe spitale se confruntă cu dificultăți financiare serioase. Unele instituții au raportat pierderi de milioane de lei sau bugete insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de bază, inclusiv salarii, medicamente și servicii comunale.

Sindicaliștii cer și ca reforma asistenței medicale primare să nu afecteze angajații, solicitând garanții clare privind păstrarea salariilor, drepturilor și condițiilor de muncă în cazul reorganizărilor.

În final, Federația Sindicală „Sănătatea” avertizează că fără măsuri rapide, inclusiv majorări salariale de peste 10%, actualizarea sporurilor și finanțare adecvată, sistemul medical riscă să piardă și mai mulți specialiști, iar presiunea asupra celor rămași va deveni critică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#10%#sindicate din sănătate #salarii pentru medici #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.