Sindicatele și Patronatele reexaminează cuantumul minim al salariului, care intră în vigoare din 1 iulie

Conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a discutat joi, 17 iunie, cu conducerea Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) despre necesitatea de a reexamina cuantumul minim garantat al salariului, care ar putea fi stabilit în mărime de 3100 de lei, începînd cu 1 iulie 2021.

Întrevederea survine după ce la începutul acestei luni, CNSM a expediat în adresa premierului interimar Aureliu Ciocoi și a lui Leonid Cerescu, președinte al CNPM, o adresare în care sindicatele au propus să fie reexaminat cuantumul minim garantat al salariului. Sindicaliștii au propus ca partenerii sociali să inițieze consultări pentru a realiza o creștere mai mare a cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, pe care Guvernul să o implementeze ulterior prin Hotărîre de Guvern, așa cum prevede legislația.

Întrevederea Sindicatelor și a Patronatelor

În cadrul întrevederii cu conducerea CNPM, sindicaliștii au reiterat argumentele cu privire la necesitatea majorării cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real pentru a nu permite diminuarea nivelului de trai al populației prin reducerea veniturilor salariale ale lucrătorilor. Potrivit lor, cuantumul minim garantat a fost stabilit în mărime de 2935 de lei doar începînd cu 1 ianuarie 2021, față de 1 mai 2020, cum ar fi trebuit să fie în mod obișnuit. Aceasta a condus la pierderea lunară a venitului salarial al salariaților în mărime de 160 de lei sau 1280 de lei pentru 8 luni ale anului 2020.

Oleg Budza, președinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova:

Este necesar de organizat negocieri directe, dintre sindicate și patronate, pentru a idenitifica un mecanism care ar facilita stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, avînd în vedere evoluțiile statistice cu privire la indicatorii economici, dar și pentru a negocia asupra altor chestiuni de interes pentru salariați și angajatori.

Leonid Cerescu, președinte al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova:

Salut inițiativa organizării acestei întrevederi, care în opinia sa este una binevenită. Potrivit lui Cerescu, pentru a organiza procesul de negocieri directe dintre sindicate și patronate este necesar de operat unele modificări la legislația în vigoare.

Cerescu a mai menționat ca acest subiect, cu privire la cuantumul minim garantat al salariului, va fi examinat în cadrul ședinței Consiliului CNPM, care va avea loc la sfîrșitul acestei luni. Totodată, părțile au convenit să elaboreze în timpul apropiat un Memorandum de înțelegere care să prevadă faptul că sindicatele și patronatele au convenit să desfășoare negocieri directe, bipartite, iar această inițiativă să fie ulterior prezentată Guvernului.

În prezent, în conformitate cu prevederile art. 12 al Legii salarizării nr. 847 din 14.02.2002, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se stabileşte de Guvern, după consultarea partenerilor sociali. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional.

#sindicate #patronate #salariul minim

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Potrivit previziunii economice a Comisiei Europene, relansarea economică a Republicii Moldova s-a oprit brusc în a doua jumătate a anului 2024, pe fondul unei secete severe care a afectat drastic producția agricolă și a dus la scăderea cererii pentru servicii de transport. Deși consumul privat s-a menținut pe linia de plutire datorită creșterii salariilor reale, impactul negativ din agricultură și contextul energetic complicat vor continua să frâneze avansul economic în prima jumătate a anului 2025.

Comisia estimează totuși o reluare treptată a creșterii economice în a doua jumătate a anului, stimulată de consumul privat robust, susținut de majorarea salariului minim, a pensiilor și a compensațiilor pentru facturile energetice.

Totodată, investițiile private vor încetini în 2025 din cauza creșterii prețurilor la energie și a politicii monetare mai restrictive. În schimb, investițiile publice ar urma să prindă avânt în 2026, datorită fondurilor europene oferite prin noul Instrument pentru Reformă și Creștere.

Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va adânci în 2025 și 2026, ajungând la 5% din PIB, pe fondul majorării cheltuielilor salariale și a investițiilor publice, în timp ce datoria publică va urca la 40,9% din PIB în 2026.

Exporturile nete vor continua să tragă în jos creșterea economică, afectate de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de reducerea reexporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară redresare datorită revenirii exporturilor agricole și a serviciilor din sectorul TIC și turism. Importurile vor rămâne ridicate, în special din cauza creșterii importurilor de energie electrică, după stoparea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Inflația a atins 8,75% în martie 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. Banca Națională a reacționat prin înăsprirea politicii monetare, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se așteaptă ca inflația să rămână peste ținta BNM (5% ±1,5%) pe parcursul anului, cu o posibilă scădere abia la sfârșitul lui 2025.

Comisia mai notează că rata șomajului a crescut temporar în 2024, în special în agricultură, dar se așteaptă la o revenire a ocupării forței de muncă în 2025 și 2026, pe măsură ce economia își revine și agricultura se redresează.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, alimentat de importurile mari și baza slabă de export, dar va fi acoperit parțial de fluxuri de finanțare externă, în special prin sprijinul UE.

Previziuni-cheie pentru Moldova (Comisia Europeană):