Sindicatele și Patronatele reexaminează cuantumul minim al salariului, care intră în vigoare din 1 iulie

Conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a discutat joi, 17 iunie, cu conducerea Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) despre necesitatea de a reexamina cuantumul minim garantat al salariului, care ar putea fi stabilit în mărime de 3100 de lei, începînd cu 1 iulie 2021.

Întrevederea survine după ce la începutul acestei luni, CNSM a expediat în adresa premierului interimar Aureliu Ciocoi și a lui Leonid Cerescu, președinte al CNPM, o adresare în care sindicatele au propus să fie reexaminat cuantumul minim garantat al salariului. Sindicaliștii au propus ca partenerii sociali să inițieze consultări pentru a realiza o creștere mai mare a cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, pe care Guvernul să o implementeze ulterior prin Hotărîre de Guvern, așa cum prevede legislația.

Întrevederea Sindicatelor și a Patronatelor

În cadrul întrevederii cu conducerea CNPM, sindicaliștii au reiterat argumentele cu privire la necesitatea majorării cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real pentru a nu permite diminuarea nivelului de trai al populației prin reducerea veniturilor salariale ale lucrătorilor. Potrivit lor, cuantumul minim garantat a fost stabilit în mărime de 2935 de lei doar începînd cu 1 ianuarie 2021, față de 1 mai 2020, cum ar fi trebuit să fie în mod obișnuit. Aceasta a condus la pierderea lunară a venitului salarial al salariaților în mărime de 160 de lei sau 1280 de lei pentru 8 luni ale anului 2020.

Oleg Budza, președinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova:

Este necesar de organizat negocieri directe, dintre sindicate și patronate, pentru a idenitifica un mecanism care ar facilita stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, avînd în vedere evoluțiile statistice cu privire la indicatorii economici, dar și pentru a negocia asupra altor chestiuni de interes pentru salariați și angajatori.

Leonid Cerescu, președinte al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova:

Salut inițiativa organizării acestei întrevederi, care în opinia sa este una binevenită. Potrivit lui Cerescu, pentru a organiza procesul de negocieri directe dintre sindicate și patronate este necesar de operat unele modificări la legislația în vigoare.

Cerescu a mai menționat ca acest subiect, cu privire la cuantumul minim garantat al salariului, va fi examinat în cadrul ședinței Consiliului CNPM, care va avea loc la sfîrșitul acestei luni. Totodată, părțile au convenit să elaboreze în timpul apropiat un Memorandum de înțelegere care să prevadă faptul că sindicatele și patronatele au convenit să desfășoare negocieri directe, bipartite, iar această inițiativă să fie ulterior prezentată Guvernului.

În prezent, în conformitate cu prevederile art. 12 al Legii salarizării nr. 847 din 14.02.2002, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se stabileşte de Guvern, după consultarea partenerilor sociali. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional.

#sindicate #patronate #salariul minim

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii străini care aleg Republica Moldova nu vin doar pentru oportunitățile de afaceri, ci pentru întreg stilul de viață pe care țara îl poate oferi, a afirmat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu oferit Ziarului de Gardă. Potrivit acesteia, marile companii, inclusiv business-urile de familie cu averi de ordinul miliardelor, privesc investiția într-o țară ca pe un întreg pachet: de la infrastructură și conectivitate, până la calitatea vieții, educație și cultură.

Bejan explică faptul că, dincolo de cadrul legal și procedurile administrative, investitorii pun un preț foarte mare pe accesibilitatea transportului și mobilitate. „Pentru mulți contează cât de aproape este oficiul lor de aeroport, să existe zboruri directe, acces în lounge și conexiuni rapide către sediul companiei lor”, spune ea. Cerințele sunt uneori neobișnuite: Agenția de Investiții a primit chiar solicitări legate de locurile unde pot ateriza elicoptere, pentru potențiali investitori care preferă acest mod de deplasare.

Un alt aspect esențial privește modul în care investitorii își aduc sau își trimit managerii în țara de destinație. Dacă un director venit din Viena este obișnuit să meargă la teatru sau la operă, acesta va căuta aceleași opțiuni culturale și în Republica Moldova. „Ei se uită la tot ecosistemul: activități culturale, oferte sportive, școli și grădinițe de calitate. Pentru că atunci când vine un investitor și își mută familia aici sau trimite manageri cu familiile lor, nu investesc doar bani — investesc propria viață”, explică Bejan.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreaționale devine o condiție indirectă, dar crucială, pentru atragerea capitalului străin. Iar resursele naturale ale Moldovei — fructele, legumele, vinăriile — pot deveni atuuri importante, la pachet cu un nivel mai ridicat de cultură civică și diversitate în opțiunile de petrecere a timpului liber.

În final, Bejan subliniază că toate aceste cerințe ar trebui privite ca oportunități: „Ne dorim investiții pentru ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască mai bine acasă. Și dacă investitorii cer mai multe școli bune, mai multă cultură și mai multe opțiuni de recreere, toate acestea sunt, de fapt, lucruri care ne vor face viața mai bună tuturor”.

Ultimele date satristice relevă că , Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%).