Șiretlicul lui Putin de a păcăli Occidentul: Trei țări fac afaceri ascunse cu Rusia, creșteri de peste 1.000%

09 Sept. 2023, 09:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Sept. 2023, 09:21 // Actual //  bani.md

După începerea invaziei din Ucraina ordonate de Vladimir Putin, Statele Unite și aliații săi din Europa au impus mai multe pachete de sancțiuni contra Moscovei pentru a-i diminua capacitatea de luptă.

Dar, Rusia a trecut la aplicarea unui șiretlic în afacerile internaționale. Astfel, trei țări, China, Emiratele Arabe Unite și Kazahstan au făcut afaceri cu regimul lui Putin pe ascuns, sporindu-și vânzările cu peste 1000%, la produsele critice, precum cipuri și electronice necesare producției de arme a Kremlinului.
Sancțiunile occidentale și fuga din Rusia a peste 1.100 de firme din Vest au dus la o blocadă economică a Moscovei. Totuși, campania de război a lui Vladimir Putin continuă, după ce a canibalizat economia țării, controlând-o în mod direct, potrivit Foreign Policy.

De asemenea, pentru că armamentul rusesc avansat și dronele iraniene pe care le folosește Rusia depind de un flux de componente electronice avansate americane care se scurge peste graniță, Moscova a folosit alternative.

Rusia a găsit mijlocitori atât în Est, cât și în Vest. Chiar dacă companii precum firma americană Nvidia și-au rupt legăturile cu Sberbank – principalul creditor rus – și ambițiile AI ale conglomeratului tehnologic rus Yandex au fost puse sub control, ceva curios se întâmplă. Un număr tot mai mare de componente fabricate în Occident își găsesc drum în echipamentele militare rusești.

După o scădere în 2022, importurile rusești de componente critice, de la simpli tranzistori – blocurile de bază ale electronicii – la microcipuri și microprocesoare mai specializate, au revenit la niveluri proporționale cu ceea ce am văzut înainte de război. Mai mult decât atât, 98% dintre aceste componente sunt direcționate prin țări terțe, comparativ cu 54% în anul anterior, manifestându-se adesea în echipamente militare, de la rachete Kalibr până la tancuri T-72.

O lacună legală permite Rusiei să achiziționeze aceste bunuri sub acoperirea cu dublă utilizare – referindu-se la articole cu aplicații atât civile, cât și militar. Aceasta este doar una dintre numeroasele metode pe care rușii le folosesc pentru a importa electronice avansate.

China apare ca un pivot în această rețea complicată ascunsă, reprezentând peste 87% din importurile de semiconductori ale Rusiei în T4 2022, un salt uluitor de la 33% în aceeași perioadă din 2021.

Cu toate acestea, peste jumătate dintre aceste componente nici măcar nu sunt chineze, dar mai degrabă redirecționate prin intermediarii din Hong Kong și China continentală – companii precum Agu Information Technology, înființată abia în 2022, au livrat cipuri în valoare de peste 18 milioane de dolari către Rusia.

Este de remarcat faptul că exporturile de cipuri americane din Hong Kong și China către Rusia au crescut de zece ori (spor de 1.000%) în comparație cu perioada pre-invazie din 2021 cu perioada post-invazie din 2022, ajungând la aproximativ 570 de milioane de dolari în acel an.

Kazahstanul este, de asemenea, un jucător cheie în schema Rusiei; în 2022, a exportat cipuri foarte avansate în valoare de 3,7 milioane de dolari, o creștere uriașă față de numai 12.000 de dolari, în anul precedent.
Emiratele Arabe Unite (EAU) urmează în ceea ce privește livrările de cipuri. Rapoartele arată că exporturile de piese electronice din Emiratele Arabe Unite către Rusia au crescut de șapte ori într-un an, până la aproape 283 de milioane de dolari în 2022, în timp ce exporturile de microcipuri au crescut de cincisprezece ori la 24,3 milioane de dolari, de la 1,6 milioane de dolari în 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.