Sistemul de pensii este „falimentat”, iar până la 40% din bani vin din bugetul de stat

Sistemul de pensii din Republica Moldova se confruntă cu probleme structurale majore, iar fondul de pensii nu reușește de ani buni să-și acopere obligațiile din contribuțiile acumulate, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii de la N4.

Potrivit acestuia, problema persistă încă din 1998, de la introducerea actualului sistem de pensionare, iar diferența dintre veniturile și cheltuielile fondului este acoperită constant din bugetul de stat.

„Toți banii pe care îi acumulăm în bugetul asigurărilor sociale nu ne ajung pentru plata pensiilor. Suntem nevoiți să acoperim deficitul din bugetul de stat”, a declarat Ioniță.

Economistul susține că în prezent până la 40% din bugetul de pensii este completat din alte surse bugetare.

În opinia sa, acest lucru înseamnă că resursele care ar putea fi direcționate spre alte domenii ajung să fie folosite pentru acoperirea deficitului sistemului de pensii.

„Suntem nevoiți să luăm bani de la salarii pentru profesori, de la drumuri, investiții și alte cheltuieli pentru a susține sistemul de pensii”, a spus economistul.

Ioniță a amintit și despre modificările din 2017, când contribuțiile de asigurări sociale au fost reduse cu cinci puncte procentuale pentru a încuraja antreprenorii să iasă din economia informală și să achite contribuțiile oficial.

Potrivit lui, măsura a dus la o mai bună conformare fiscală, însă a redus veniturile sistemului de asigurări sociale.

„Doar prin reducerea contribuțiilor cu cinci puncte procentuale, fondul de asigurări sociale a pierdut aproximativ 6–7 miliarde de lei anual”, a afirmat Ioniță.

Economistul avertizează că fenomenul migrației și reducerea numărului de persoane active pe piața muncii ar putea agrava situația.

Potrivit lui, dacă numărul angajaților continuă să scadă, va deveni tot mai dificil pentru bugetul de stat să susțină deficitul sistemului de pensii.

„Dacă va continua migrația și nu vom avea suficiente locuri de muncă, va veni un moment în care nici bugetul de stat nu va mai putea susține fondul de pensii”, a avertizat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #pensii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.