12 milioane lei la buget, zero facilități fiscale: ce lipsește din ecuația economiei sociale din Moldova

Profit reinvestit 90%, contribuții bugetare 12 milioane lei, facilități fiscale zero. Calculul care nu se face în Moldova

Critica clasică la adresa economiei sociale este că supraviețuiește din subvenții și nu se susține singură. Raportul de impact 2022-2024 al sectorului de antreprenoriat social din Moldova, disponibil gratuit pe impactspace.md, contrazice această percepție cu date concrete.

„Această întreprindere este despre viață.” SRL Eco Life for You din Chișinău produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV. A supraviețuit unui incendiu care i-a distrus echipamentele. Continuă. Și când reprezentanții organizației explică de ce, nu vorbesc despre cifre. Vorbesc despre ce înseamnă pentru oamenii de acolo să aibă un loc de muncă real, primul din viața lor.

Raportul Strategicus Consulting pune aceste povești în cifre. Pune și o întrebare pe care Moldova nu și-a pus-o oficial: dacă aceste organizații generează 12 milioane de lei contribuții la bugetul public, angajează 89 de persoane care altfel ar depinde de asistența statului și reinvestesc 90% din profit în misiune, de ce plătesc aceleași impozite ca firmele care nu fac nimic din toate acestea?

Datele

Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei. Cele 220 de locuri de muncă includ 40% persoane din grupuri vulnerabile, dintre care 70% femei.

Distribuția este concentrată: AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering SRL „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, SRL ”Floare de Cireș” din s.Răzeni, r-l Ialoveni, SRL Credem-ECO din Bălți și Kojuhari Denis ÎI din Tiraspol, produc 94,49% din profitul total. Profitul mediu per angajat este 50,000 MDL pe an, în creștere la nivelul celor mai performante cinci organizații.

Modelul câștigător

„Am vrut o afacere, nu doar o cantină.” SRL Credem-Eco din Bălți, întreprindere socială de catering fondată de către Asociația de Formare Antreprenorială și Dezvoltare (AO AFAD, ex-Asociația Femeilor de AfaceriAFA Bălți), a pus această claritate la baza unui model cu fluctuație aproape zero a personalului și capacitatea de a livra 65.000 de porții pentru refugiați în 2022 fără să oprească activitatea curentă.

Corelația documentată în raport: organizațiile cu plan strategic formal înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație a personalului. Doar 30% din sector are un astfel de plan.

Propunerea concretă

Raportul propune ajustarea fiscalității: rată de 6-8% în loc de 12% pentru organizațiile certificate sub 1,000,000 MDL cifră de afaceri, scutiri de taxe locale, credite fiscale pentru angajarea persoanelor vulnerabile.

Aceleași instrumente există în Italia, Franța, Lituania și Cehia. Moldova nu are o lege a economiei sociale. Are acum, pentru prima dată, datele care ar justifica-o. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

#calcul #facilități fiscale #economie #profit #raport #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un teren privat cu o suprafață de 0,6003 hectare, situat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul, ar urma să fie expropriat pentru extinderea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Agenția Proprietății Publice a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care terenul să fie trecut în proprietatea statului.

Terenul face parte din zona prevăzută pentru extinderea portului, însă a fost omis din lista inițială a terenurilor incluse în așa-numitul sector nr. 2. Acesta cuprinde în total 54 de terenuri, cu o suprafață de 35,07 hectare, aflate în proprietate privată. Dintre acestea, pentru 40 de terenuri există deja hotărâri definitive, iar în cazul mai multor loturi procedura de expropriere a fost deja încheiată.

Autoritățile spun că includerea terenului de 0,6003 hectare este necesară pentru a consolida integral suprafața destinată extinderii Portului Giurgiulești. Lucrările de construcție a portului au fost declarate de utilitate publică încă în 2008, iar terenurile private aflate pe amplasamentul lucrărilor pot fi expropriate în condițiile legii.

Planurile inițiale pentru construcția portului prevedeau 120 de hectare, dintre care 55,5090 hectare urmau să fie proprietate publică a statului, 2,7690 hectare proprietate publică a administrației locale, iar 61,7860 hectare proprietate privată. Pentru extinderea portului a fost prevăzut ulterior sectorul de 35,07 hectare de terenuri private.

Deocamdată nu se știe cât va plăti statului pentru teren. Valoarea despăgubirii nu a fost stabilită, deoarece terenul trebuie mai întâi evaluat. Agenția Proprietății Publice precizează că, în prezent, nu are drept de acces la teren pentru efectuarea evaluării, în lipsa acordului proprietarului sau a unui temei juridic care să permită acest lucru.

După aprobarea hotărârii, APP va organiza evaluarea și va stabili cuantumul despăgubirii. Banii vor fi achitați din bugetul de stat, iar documentul precizează că exproprierea se va face după o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Proprietarul va fi notificat cu privire la propunerea de expropriere și va putea formula întâmpinări. Pentru examinarea acestora, Guvernul propune constituirea unei comisii cu reprezentanți ai Agenției Proprietății Publice, Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Primăriei Giurgiulești și Consiliului raional Cahul.