12 milioane lei la buget, zero facilități fiscale: ce lipsește din ecuația economiei sociale din Moldova

Profit reinvestit 90%, contribuții bugetare 12 milioane lei, facilități fiscale zero. Calculul care nu se face în Moldova

Critica clasică la adresa economiei sociale este că supraviețuiește din subvenții și nu se susține singură. Raportul de impact 2022-2024 al sectorului de antreprenoriat social din Moldova, disponibil gratuit pe impactspace.md, contrazice această percepție cu date concrete.

„Această întreprindere este despre viață.” SRL Eco Life for You din Chișinău produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV. A supraviețuit unui incendiu care i-a distrus echipamentele. Continuă. Și când reprezentanții organizației explică de ce, nu vorbesc despre cifre. Vorbesc despre ce înseamnă pentru oamenii de acolo să aibă un loc de muncă real, primul din viața lor.

Raportul Strategicus Consulting pune aceste povești în cifre. Pune și o întrebare pe care Moldova nu și-a pus-o oficial: dacă aceste organizații generează 12 milioane de lei contribuții la bugetul public, angajează 89 de persoane care altfel ar depinde de asistența statului și reinvestesc 90% din profit în misiune, de ce plătesc aceleași impozite ca firmele care nu fac nimic din toate acestea?

Datele

Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei. Cele 220 de locuri de muncă includ 40% persoane din grupuri vulnerabile, dintre care 70% femei.

Distribuția este concentrată: AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering SRL „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, SRL ”Floare de Cireș” din s.Răzeni, r-l Ialoveni, SRL Credem-ECO din Bălți și Kojuhari Denis ÎI din Tiraspol, produc 94,49% din profitul total. Profitul mediu per angajat este 50,000 MDL pe an, în creștere la nivelul celor mai performante cinci organizații.

Modelul câștigător

„Am vrut o afacere, nu doar o cantină.” SRL Credem-Eco din Bălți, întreprindere socială de catering fondată de către Asociația de Formare Antreprenorială și Dezvoltare (AO AFAD, ex-Asociația Femeilor de AfaceriAFA Bălți), a pus această claritate la baza unui model cu fluctuație aproape zero a personalului și capacitatea de a livra 65.000 de porții pentru refugiați în 2022 fără să oprească activitatea curentă.

Corelația documentată în raport: organizațiile cu plan strategic formal înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație a personalului. Doar 30% din sector are un astfel de plan.

Propunerea concretă

Raportul propune ajustarea fiscalității: rată de 6-8% în loc de 12% pentru organizațiile certificate sub 1,000,000 MDL cifră de afaceri, scutiri de taxe locale, credite fiscale pentru angajarea persoanelor vulnerabile.

Aceleași instrumente există în Italia, Franța, Lituania și Cehia. Moldova nu are o lege a economiei sociale. Are acum, pentru prima dată, datele care ar justifica-o. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

#calcul #facilități fiscale #economie #profit #raport #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.