12 milioane lei la buget, zero facilități fiscale: ce lipsește din ecuația economiei sociale din Moldova

Profit reinvestit 90%, contribuții bugetare 12 milioane lei, facilități fiscale zero. Calculul care nu se face în Moldova

Critica clasică la adresa economiei sociale este că supraviețuiește din subvenții și nu se susține singură. Raportul de impact 2022-2024 al sectorului de antreprenoriat social din Moldova, disponibil gratuit pe impactspace.md, contrazice această percepție cu date concrete.

„Această întreprindere este despre viață.” SRL Eco Life for You din Chișinău produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV. A supraviețuit unui incendiu care i-a distrus echipamentele. Continuă. Și când reprezentanții organizației explică de ce, nu vorbesc despre cifre. Vorbesc despre ce înseamnă pentru oamenii de acolo să aibă un loc de muncă real, primul din viața lor.

Raportul Strategicus Consulting pune aceste povești în cifre. Pune și o întrebare pe care Moldova nu și-a pus-o oficial: dacă aceste organizații generează 12 milioane de lei contribuții la bugetul public, angajează 89 de persoane care altfel ar depinde de asistența statului și reinvestesc 90% din profit în misiune, de ce plătesc aceleași impozite ca firmele care nu fac nimic din toate acestea?

Datele

Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei. Cele 220 de locuri de muncă includ 40% persoane din grupuri vulnerabile, dintre care 70% femei.

Distribuția este concentrată: AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering SRL „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, SRL ”Floare de Cireș” din s.Răzeni, r-l Ialoveni, SRL Credem-ECO din Bălți și Kojuhari Denis ÎI din Tiraspol, produc 94,49% din profitul total. Profitul mediu per angajat este 50,000 MDL pe an, în creștere la nivelul celor mai performante cinci organizații.

Modelul câștigător

„Am vrut o afacere, nu doar o cantină.” SRL Credem-Eco din Bălți, întreprindere socială de catering fondată de către Asociația de Formare Antreprenorială și Dezvoltare (AO AFAD, ex-Asociația Femeilor de AfaceriAFA Bălți), a pus această claritate la baza unui model cu fluctuație aproape zero a personalului și capacitatea de a livra 65.000 de porții pentru refugiați în 2022 fără să oprească activitatea curentă.

Corelația documentată în raport: organizațiile cu plan strategic formal înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație a personalului. Doar 30% din sector are un astfel de plan.

Propunerea concretă

Raportul propune ajustarea fiscalității: rată de 6-8% în loc de 12% pentru organizațiile certificate sub 1,000,000 MDL cifră de afaceri, scutiri de taxe locale, credite fiscale pentru angajarea persoanelor vulnerabile.

Aceleași instrumente există în Italia, Franța, Lituania și Cehia. Moldova nu are o lege a economiei sociale. Are acum, pentru prima dată, datele care ar justifica-o. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

#calcul #facilități fiscale #economie #profit #raport #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Fitch Ratings a confirmat calificativul „B+” acordat grupului Trans-Oil, controlat de milionarul Vaja Jhashi, cel mai mare exportator de produse agricole și procesator de semințe de floarea-soarelui din Republica Moldova, menține perspectiva stabilă. Totodată, agenția estimează că profitul operațional al companiei va ajunge la aproximativ 210 milioane de dolari în anul financiar 2026.

Agenția estimează că EBITDA (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) va atinge aproximativ 210 milioane de dolari în anul financiar 2026, susținută de creșterea activităților de procesare și achiziție a materiilor prime în România și Serbia.

Fitch subliniază că Trans-Oil operează cu marje de profit peste media industriei. Profitabilitatea grupului este estimată să se mențină în jurul a 9% în perioada 2026-2029, nivel considerat superior multor concurenți internaționali din sectorul agricol.

„Marjele ridicate sunt susținute de pozițiile dominante ale grupului pe piețele unde activează, de eficiența operațională în creștere și de extinderea infrastructurii logistice și de procesare”, se arată în raportul agenției.

Un alt element remarcat de Fitch este transformarea modelului de afaceri al grupului. Dacă în 2020 aproximativ 80% din EBITDA provenea din activități legate de Republica Moldova, în prezent peste 80% din profitul operațional este generat din mărfuri provenite din afara țării, în special din Ucraina, România și Serbia.

În pofida unei presiuni temporare asupra fluxurilor de numerar, cauzată de creșterea prețurilor la semințe și de costurile logistice mai mari generate de perturbările rutelor maritime din Marea Roșie, Fitch estimează că situația financiară a companiei se va îmbunătăți în următorii ani.

Agenția prevede că necesarul de capital circulant se va reduce, iar fluxul de numerar liber va reveni pe plus începând cu anul financiar 2026.

Trans-Oil continuă totodată un amplu program investițional în România și Serbia. Printre proiectele planificate se numără construirea unei noi fabrici de procesare a soiei și rapiței în România, cu o capacitate anuală de până la 300.000 de tone. O parte din investiții va fi finanțată printr-un grant de 25 de milioane de euro acordat de Guvernul României.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.