Situația în Moldova este mai gravă decât o prezintă guvernanții. Iarna care va veni se anunță a fi una cumplită

01 Aug. 2022, 09:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2022, 09:11 // Actual //  bani.md

Din 10% cele mai sărare gospodării din țară, majoritatea din mediul rural, cel puțin 91% se încălzesc cu lemne și cărbune și sunt în afara sistemului de protecție. Din 40% cele mai sărace familii, circa 380 de mii, 85% se încălzesc iarna cu lemne sau cărbune. „Republica Moldova, în acest an legat de scumpirea fără precedent a resurselor energetice, trebuie să asigure securitatea minimă energetică pentru fiecare gospodărie și trebuie să se lupte cu sărăcia energetică extremă. Primii și cei mai vulnerabili oameni sunt cei de la țară care în proporție de 90% se încălzesc cu lemne și cărbune”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță la emisiunea „Analize economice”.

Potrivit expertului, gospodăriile casnice consumă în sezonul de iarnă circa 280 de milioane de metri cubi de gaze naturale pentru căldură. Se mai adăugă altele 50-55 de milioane de metri cubi pentru aragaz și apă. Agent termic, prezent în câteva orașe, se consumă în sezonul rece în volum de 1 milion și 200 de mii de gigacalorii. Lemne, oficial procură anual circa 500 de mii de metri. Neoficial ar fi vorba de încă cel puțin 500 de mii de metri cubi de lemne care sunt strânse de către cetățeni, cei mai săraci, din prin păduri. La fel, se mai consumă încă 65 de mii de tone de cărbuni.

60% din căldura obținută de către familiile din Republica Moldova este de la gaze, fie direct prin agentul termic produs tot din gaze, 30% de la lemne, iar 10% e la cărbune. Cei care au gaz primesc în mediu 9800 de kilowați de căldură pe sezon; cei cu agent termic – 8400 de kilowați pe sezon, iar cei cu lemne și cărbune – 3800.

Analistul economic a mai declarat că timp de zece ani moldovenii anual cheltuiau, în mediu, pentru încălzirea locuințelor 3 miliarde jumătate de lei – maximum 4 miliarde. Anul trecut s-au cheltuit 7 miliarde de lei. Însă o mare parte din această creștere a fost compensată de către Guvern. În consecință, șocul energetic asupra familiilor a fost unul slab. Pentru cei care s-au încălzit anul trecut cu lemne și cărbuni, nu s-a schimbat nimic. Aceștia se află într-o sărăcie totală de mulți ani. Anul trecut șocul a fost mare pentru cei care sunt la încălzire pe gaz și agent termic centralizat. Din acest motiv, suportul Guvernului a fost axat anume pe ei.

Gazul în prezent este cea mai scumpă sursă de obținere a căldurii pentru Republica Moldova. Acum un kilowatt de căldură, generat de gaz costă aproape 2 lei și 60 de bani. Dacă gazul se va scumpi atunci un kilowatt de căldură de gaz va costa 3 lei. Un kilowatt de căldură de agent termic costă 2 lei.

„În acest an va trebui să taie un milion de metri cubi de lemne ca să ofere celor 450 de mii de familii cele mai sărace câte cel puțin 2,5 metri cubi. Costurile statului se vor ridica la cel puțin 2 miliarde de lei. Și aici apar câteva probleme. Moldsilva va gestiona și va distribui celor mai săraci oameni, prin preț social, 2 miliarde de lei drept compensații pentru procurarea lemnului. Astfel apare loc liber de fraudă, corupție și defrișări ilegale de pădure”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 17:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 17:11 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!