ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #economie #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.