Situație catastrofală cu telefonia fixă la Moldtelecom! Pierderi de 63 de lei per abonat pe lună

Veniturile din serviciile de telefonie fixă s-au diminuat continuu, înregistrându-se o scădere semnificativă a acestora – cu circa 82,6% (de circa 5,7 ori), de la peste 1,9 miliarde de lei în anul 2010 la circa 334 milioane lei în anul 2021). În aceeași perioadă, arată datele ANRCETI.

Veniturile S.A.”Moldtelecom” din furnizarea serviciilor date au scăzut cu circa 84% (de circa 6 ori). Numărul abonaților la serviciile de telefonie fixă a scăzut cu circa 13,9% în anul 2021 față de anul 2010 (de la 1,16 milioane de abonați la circa 1 milion de abonați).

Diminuarea numărului abonaților la telefonia fixă a S.A.”Moldtelecom” pentru perioada respectivă a fost de peste 20%. Venitul mediu lunar per abonat (ARPU) al furnizorilor de telefonie fixă a scăzut cu peste 80% (de peste 5 ori), de la circa 140 lei în anul 2010 la 27,5 lei în anul 2021.

Numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator s-a diminuat cu peste 54% (de circa 2,2 ori), de la 268 minute în anul 2010 la 122 minute în anul 2021. În pofida faptului că numărul abonaților la servicii de telefonie fixă a fost în perioada analizată relativ stabil, înregistrând scăderi ușoare, traficul de utilizatorii ai serviciilor de telefonie fixă s-a diminuat semnificativ – cu circa 74,5% sau de circa 4 ori, de la circa 2,5 miliarde minute în anul 2010 la circa 0,6 miliarde minute în anul 2021 (traficul respectiv realizat de utilizatorii S.A.”Moldtelecom” diminuându-se în aceeași proporție).

Numărului abonaților la serviciile de telefonie fixă a scăzut cu circa 13,9% în anul 2021 față de anul 2010 (de la 1,16 milioane de abonați la circa 1 milion de abonați). Diminuarea numărului abonaților la telefonia fixă a S.A.”Moldtelecom” pentru perioada respectivă a fost de peste 20%.

Conform rapoartelor evidenței contabile separate ale S.A.”Moldtelecom”, situația 2021, aceasta a înregistrat în anul de referință un deficit de venit din furnizarea serviciilor de telefonie fixă (serviciilor de acces la un post fix și servicii de apeluri) de circa 676 milioane lei. Astfel, S.A.”Moldtelecom” înregistrează pierderi în medie de câte circa 63 lei lunar per fiecare linie de abonat. În aceste condiții ceilalți furnizori de telefonie fixă sunt situații în pozidie non-competitivă, fiind nevoiți să replice tarifele sub cost ale S.A.”Moldtelecom”.

ANRCETI spune că S.A.”Moldtelecom” nu va putea majora prețurile pentru serviciile de telefonie fixă peste nivelul costurilor, existând riscuri ridicate de migrare a abonaților din rețeaua sa fixă către rețelele de telefonie mobilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telefonie #moldtelecom #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.