Situație catastrofală cu telefonia fixă la Moldtelecom! Pierderi de 63 de lei per abonat pe lună

Veniturile din serviciile de telefonie fixă s-au diminuat continuu, înregistrându-se o scădere semnificativă a acestora – cu circa 82,6% (de circa 5,7 ori), de la peste 1,9 miliarde de lei în anul 2010 la circa 334 milioane lei în anul 2021). În aceeași perioadă, arată datele ANRCETI.

Veniturile S.A.”Moldtelecom” din furnizarea serviciilor date au scăzut cu circa 84% (de circa 6 ori). Numărul abonaților la serviciile de telefonie fixă a scăzut cu circa 13,9% în anul 2021 față de anul 2010 (de la 1,16 milioane de abonați la circa 1 milion de abonați).

Diminuarea numărului abonaților la telefonia fixă a S.A.”Moldtelecom” pentru perioada respectivă a fost de peste 20%. Venitul mediu lunar per abonat (ARPU) al furnizorilor de telefonie fixă a scăzut cu peste 80% (de peste 5 ori), de la circa 140 lei în anul 2010 la 27,5 lei în anul 2021.

Numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator s-a diminuat cu peste 54% (de circa 2,2 ori), de la 268 minute în anul 2010 la 122 minute în anul 2021. În pofida faptului că numărul abonaților la servicii de telefonie fixă a fost în perioada analizată relativ stabil, înregistrând scăderi ușoare, traficul de utilizatorii ai serviciilor de telefonie fixă s-a diminuat semnificativ – cu circa 74,5% sau de circa 4 ori, de la circa 2,5 miliarde minute în anul 2010 la circa 0,6 miliarde minute în anul 2021 (traficul respectiv realizat de utilizatorii S.A.”Moldtelecom” diminuându-se în aceeași proporție).

Numărului abonaților la serviciile de telefonie fixă a scăzut cu circa 13,9% în anul 2021 față de anul 2010 (de la 1,16 milioane de abonați la circa 1 milion de abonați). Diminuarea numărului abonaților la telefonia fixă a S.A.”Moldtelecom” pentru perioada respectivă a fost de peste 20%.

Conform rapoartelor evidenței contabile separate ale S.A.”Moldtelecom”, situația 2021, aceasta a înregistrat în anul de referință un deficit de venit din furnizarea serviciilor de telefonie fixă (serviciilor de acces la un post fix și servicii de apeluri) de circa 676 milioane lei. Astfel, S.A.”Moldtelecom” înregistrează pierderi în medie de câte circa 63 lei lunar per fiecare linie de abonat. În aceste condiții ceilalți furnizori de telefonie fixă sunt situații în pozidie non-competitivă, fiind nevoiți să replice tarifele sub cost ale S.A.”Moldtelecom”.

ANRCETI spune că S.A.”Moldtelecom” nu va putea majora prețurile pentru serviciile de telefonie fixă peste nivelul costurilor, existând riscuri ridicate de migrare a abonaților din rețeaua sa fixă către rețelele de telefonie mobilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telefonie #moldtelecom #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Franța și Germania trebuie să ajungă la o poziție comună pentru a apăra competitivitatea industriei auto europene în fața expansiunii mărcilor chineze, avertizează directorul general al Volkswagen, Oliver Blume. Apelul vine în condițiile în care producătorii din China câștigă teren în Europa, iar cele două mari economii europene au viziuni diferite asupra sprijinului pentru constructorii locali, relatează Financial Times.

Înaintea Salonului Auto de la Paris, unde aproximativ 40% dintre mărcile participante provin din China, Blume a cerut măsuri pentru încurajarea producției europene, reducerea costurilor energiei și mai multă flexibilitate în politicile climatice.

Potrivit datelor ACEA, mărcile chineze au ajuns la o cotă de 25% din piața europeană a automobilelor hibride plug-in în prima jumătate a anului 2026, față de doar 2% în 2024. În cazul hibridelor convenționale, ponderea acestora a crescut de la 2% la 14%.

Extinderea ofertei de automobile hibride a venit după introducerea taxelor vamale suplimentare pentru mașinile electrice produse în China. Constructorii chinezi și-au adaptat astfel exporturile, orientându-se spre modele care nu erau vizate de aceleași măsuri comerciale.

Financial Times scrie că Bruxellesul și Beijingul au ajuns la un acord preliminar pentru limitarea exporturilor chineze de automobile hibride către Uniunea Europeană. În următorii patru ani, livrările ar urma să fie plafonate la cel mult jumătate din volumele estimate anterior de autoritățile europene. Depășirea cotelor ar putea atrage taxe suplimentare.

Blume a salutat progresul negocierilor, însă consideră că protejarea industriei europene necesită și alte măsuri. În opinia sa, companiile care vând automobile în Europa ar trebui să contribuie și la crearea locurilor de muncă și a valorii economice pe continent.

Una dintre disputele dintre Paris și Berlin privește definiția „Made in Europe”, pe baza căreia ar urma să fie acordate stimulente producătorilor auto. Franța dorește ca avantajele să fie rezervate automobilelor fabricate în cele 27 de state membre ale UE. O definiție mai largă ar putea include și producția din țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni au fabrici ori lanțuri de aprovizionare.

În discuție sunt și obiectivele privind emisiile automobilelor noi pentru 2030 și 2035. Potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de Financial Times, un compromis ar putea presupune acceptarea de către Franța a unor reguli mai flexibile, cu un rol mai mare pentru combustibilii alternativi și hibrizii plug-in. În schimb, Germania ar putea susține o definiție mai restrictivă a producției europene pentru viitoarele programe de sprijin.

Apelul vine într-o perioadă dificilă și pentru Volkswagen. Grupul încearcă să reducă cheltuielile prin standardizarea componentelor, folosirea unor tehnologii comune și simplificarea producției. Potrivit articolului, planurile de restructurare ar putea duce la eliminarea a până la 100 000 de locuri de muncă. În paralel, compania pregătește automobile electrice mai accesibile, pentru a face față concurenței tot mai puternice din China.

#mașini chineze #Volkswagen