Situație catastrofală cu telefonia fixă la Moldtelecom! Pierderi de 63 de lei per abonat pe lună

Veniturile din serviciile de telefonie fixă s-au diminuat continuu, înregistrându-se o scădere semnificativă a acestora – cu circa 82,6% (de circa 5,7 ori), de la peste 1,9 miliarde de lei în anul 2010 la circa 334 milioane lei în anul 2021). În aceeași perioadă, arată datele ANRCETI.

Veniturile S.A.”Moldtelecom” din furnizarea serviciilor date au scăzut cu circa 84% (de circa 6 ori). Numărul abonaților la serviciile de telefonie fixă a scăzut cu circa 13,9% în anul 2021 față de anul 2010 (de la 1,16 milioane de abonați la circa 1 milion de abonați).

Diminuarea numărului abonaților la telefonia fixă a S.A.”Moldtelecom” pentru perioada respectivă a fost de peste 20%. Venitul mediu lunar per abonat (ARPU) al furnizorilor de telefonie fixă a scăzut cu peste 80% (de peste 5 ori), de la circa 140 lei în anul 2010 la 27,5 lei în anul 2021.

Numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator s-a diminuat cu peste 54% (de circa 2,2 ori), de la 268 minute în anul 2010 la 122 minute în anul 2021. În pofida faptului că numărul abonaților la servicii de telefonie fixă a fost în perioada analizată relativ stabil, înregistrând scăderi ușoare, traficul de utilizatorii ai serviciilor de telefonie fixă s-a diminuat semnificativ – cu circa 74,5% sau de circa 4 ori, de la circa 2,5 miliarde minute în anul 2010 la circa 0,6 miliarde minute în anul 2021 (traficul respectiv realizat de utilizatorii S.A.”Moldtelecom” diminuându-se în aceeași proporție).

Numărului abonaților la serviciile de telefonie fixă a scăzut cu circa 13,9% în anul 2021 față de anul 2010 (de la 1,16 milioane de abonați la circa 1 milion de abonați). Diminuarea numărului abonaților la telefonia fixă a S.A.”Moldtelecom” pentru perioada respectivă a fost de peste 20%.

Conform rapoartelor evidenței contabile separate ale S.A.”Moldtelecom”, situația 2021, aceasta a înregistrat în anul de referință un deficit de venit din furnizarea serviciilor de telefonie fixă (serviciilor de acces la un post fix și servicii de apeluri) de circa 676 milioane lei. Astfel, S.A.”Moldtelecom” înregistrează pierderi în medie de câte circa 63 lei lunar per fiecare linie de abonat. În aceste condiții ceilalți furnizori de telefonie fixă sunt situații în pozidie non-competitivă, fiind nevoiți să replice tarifele sub cost ale S.A.”Moldtelecom”.

ANRCETI spune că S.A.”Moldtelecom” nu va putea majora prețurile pentru serviciile de telefonie fixă peste nivelul costurilor, existând riscuri ridicate de migrare a abonaților din rețeaua sa fixă către rețelele de telefonie mobilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telefonie #moldtelecom #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.