Situație catastrofală cu telefonia fixă la Moldtelecom! Pierderi de 63 de lei per abonat pe lună

Veniturile din serviciile de telefonie fixă s-au diminuat continuu, înregistrându-se o scădere semnificativă a acestora – cu circa 82,6% (de circa 5,7 ori), de la peste 1,9 miliarde de lei în anul 2010 la circa 334 milioane lei în anul 2021). În aceeași perioadă, arată datele ANRCETI.

Veniturile S.A.”Moldtelecom” din furnizarea serviciilor date au scăzut cu circa 84% (de circa 6 ori). Numărul abonaților la serviciile de telefonie fixă a scăzut cu circa 13,9% în anul 2021 față de anul 2010 (de la 1,16 milioane de abonați la circa 1 milion de abonați).

Diminuarea numărului abonaților la telefonia fixă a S.A.”Moldtelecom” pentru perioada respectivă a fost de peste 20%. Venitul mediu lunar per abonat (ARPU) al furnizorilor de telefonie fixă a scăzut cu peste 80% (de peste 5 ori), de la circa 140 lei în anul 2010 la 27,5 lei în anul 2021.

Numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator s-a diminuat cu peste 54% (de circa 2,2 ori), de la 268 minute în anul 2010 la 122 minute în anul 2021. În pofida faptului că numărul abonaților la servicii de telefonie fixă a fost în perioada analizată relativ stabil, înregistrând scăderi ușoare, traficul de utilizatorii ai serviciilor de telefonie fixă s-a diminuat semnificativ – cu circa 74,5% sau de circa 4 ori, de la circa 2,5 miliarde minute în anul 2010 la circa 0,6 miliarde minute în anul 2021 (traficul respectiv realizat de utilizatorii S.A.”Moldtelecom” diminuându-se în aceeași proporție).

Numărului abonaților la serviciile de telefonie fixă a scăzut cu circa 13,9% în anul 2021 față de anul 2010 (de la 1,16 milioane de abonați la circa 1 milion de abonați). Diminuarea numărului abonaților la telefonia fixă a S.A.”Moldtelecom” pentru perioada respectivă a fost de peste 20%.

Conform rapoartelor evidenței contabile separate ale S.A.”Moldtelecom”, situația 2021, aceasta a înregistrat în anul de referință un deficit de venit din furnizarea serviciilor de telefonie fixă (serviciilor de acces la un post fix și servicii de apeluri) de circa 676 milioane lei. Astfel, S.A.”Moldtelecom” înregistrează pierderi în medie de câte circa 63 lei lunar per fiecare linie de abonat. În aceste condiții ceilalți furnizori de telefonie fixă sunt situații în pozidie non-competitivă, fiind nevoiți să replice tarifele sub cost ale S.A.”Moldtelecom”.

ANRCETI spune că S.A.”Moldtelecom” nu va putea majora prețurile pentru serviciile de telefonie fixă peste nivelul costurilor, existând riscuri ridicate de migrare a abonaților din rețeaua sa fixă către rețelele de telefonie mobilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telefonie #moldtelecom #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.