Americanii îi copiază pe europeni şi muncesc mai puţin, dând dureri de cap băncii centrale

06 Apr. 2023, 09:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 09:07 // Actual //  bani.md

Americanii petrec mai puţin timp muncind decât înainte de pandemie, un fapt nu tocmai pozitiv pentru lupta băncii centrale americane cu inflaţia, notează Bloomberg. Săptămâna de lucru medie din SUA s-a redus cu peste o jumătate de oră în ultimii trei ani, unii americani copiindu-i pe europeni şi alocând mai mult timp activităţilor de recreere.

Procentul de americani care lucrează rămâne cu un punct procentual mai mic decât era în februarie 2020, iar numărul de ore lucrate de cei care sunt angajați este cu aproximativ o oră mai mic decât a fost în acea lună pre-pandemică, potrivit unui rezumat al unei lucrări. publicat în Brookings Papers on Economic Activity.

Împreună, aceste tendințe au lăsat forța de muncă din Statele Unite ale Americii o pierdere care este echivalentă cu 2,4 milioane de lucrători, potrivit lucrării realizate de profesorul Katharine Abraham de la Universitatea din Maryland și studenta de doctorat de la Universitatea din Maryland, Lea Rendell.

Aceste scăderi pot fi explicate prin unele tendințe care au avut loc înainte de pandemie și altele care au apărut odată cu acel eveniment, potrivit rezumatului.

Aproximativ 40% din pierdere, aproximativ 1 milion de lucrători, poate fi atribuită tendinței pre-pandemice a baby boomers-ului care ating vârsta de pensionare și părăsesc forța de muncă, se arată în rezumat.

Celelalte 60% din scădere, aproximativ 1,4 milioane de lucrători, este probabil cauzată de tendințele legate de pandemie, inclusiv de persoanele care amână căutarea unui loc de muncă după ce au primit plăți în numerar legate de criza de sănătate și de opriri, evitând munca din cauza fricii de a nu se infecta cu COVID-19. 19, reducându-și orele lucrate din cauza efectelor COVID-ului îndelungat și realinându-și echilibrul dintre viața profesională și cea privată în urma pandemiei, conform rezumatului.

Un alt raport publicat în decembrie a constatat că au fost 3,5 milioane de oameni dispăruți din ceea ce ar fi fost de așteptat să fie forța de muncă de astăzi, pe baza tendințelor dinaintea pandemiei.

O parte semnificativă dintre acești „lucrători dispăruți” – 2 milioane – s-au pensionat definitiv, potrivit unui raport din 27 decembrie al The New York Times.

Oricum, mulți dintre acești lucrători ar fi fost de așteptat să se pensioneze în curând, dar pandemia le-a accelerat mutarea. Dintre cei care s-au pensionat mai devreme decât s-au anticipat, unii sunt îngrijorați să fie expuși la COVID-19 la locul de muncă, unii au ales să se bucure de pensie, unii au o sănătate precară și alții sunt într-o stare financiară care le permite să aleagă pensionarea, se arată în raport. a spus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Iun. 2026, 09:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 09:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!