Americanii îi copiază pe europeni şi muncesc mai puţin, dând dureri de cap băncii centrale

06 Apr. 2023, 09:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 09:07 // Actual //  bani.md

Americanii petrec mai puţin timp muncind decât înainte de pandemie, un fapt nu tocmai pozitiv pentru lupta băncii centrale americane cu inflaţia, notează Bloomberg. Săptămâna de lucru medie din SUA s-a redus cu peste o jumătate de oră în ultimii trei ani, unii americani copiindu-i pe europeni şi alocând mai mult timp activităţilor de recreere.

Procentul de americani care lucrează rămâne cu un punct procentual mai mic decât era în februarie 2020, iar numărul de ore lucrate de cei care sunt angajați este cu aproximativ o oră mai mic decât a fost în acea lună pre-pandemică, potrivit unui rezumat al unei lucrări. publicat în Brookings Papers on Economic Activity.

Împreună, aceste tendințe au lăsat forța de muncă din Statele Unite ale Americii o pierdere care este echivalentă cu 2,4 milioane de lucrători, potrivit lucrării realizate de profesorul Katharine Abraham de la Universitatea din Maryland și studenta de doctorat de la Universitatea din Maryland, Lea Rendell.

Aceste scăderi pot fi explicate prin unele tendințe care au avut loc înainte de pandemie și altele care au apărut odată cu acel eveniment, potrivit rezumatului.

Aproximativ 40% din pierdere, aproximativ 1 milion de lucrători, poate fi atribuită tendinței pre-pandemice a baby boomers-ului care ating vârsta de pensionare și părăsesc forța de muncă, se arată în rezumat.

Celelalte 60% din scădere, aproximativ 1,4 milioane de lucrători, este probabil cauzată de tendințele legate de pandemie, inclusiv de persoanele care amână căutarea unui loc de muncă după ce au primit plăți în numerar legate de criza de sănătate și de opriri, evitând munca din cauza fricii de a nu se infecta cu COVID-19. 19, reducându-și orele lucrate din cauza efectelor COVID-ului îndelungat și realinându-și echilibrul dintre viața profesională și cea privată în urma pandemiei, conform rezumatului.

Un alt raport publicat în decembrie a constatat că au fost 3,5 milioane de oameni dispăruți din ceea ce ar fi fost de așteptat să fie forța de muncă de astăzi, pe baza tendințelor dinaintea pandemiei.

O parte semnificativă dintre acești „lucrători dispăruți” – 2 milioane – s-au pensionat definitiv, potrivit unui raport din 27 decembrie al The New York Times.

Oricum, mulți dintre acești lucrători ar fi fost de așteptat să se pensioneze în curând, dar pandemia le-a accelerat mutarea. Dintre cei care s-au pensionat mai devreme decât s-au anticipat, unii sunt îngrijorați să fie expuși la COVID-19 la locul de muncă, unii au ales să se bucure de pensie, unii au o sănătate precară și alții sunt într-o stare financiară care le permite să aleagă pensionarea, se arată în raport. a spus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.