Situație gravă la Aeroportul Chișinău – plin de cârpeli! Tofilat: Desene animate cu terminale și hub-uri interplanetare

E destul o poză ca să înțelegem ce ”management” au făcut timp de 10 ani alde Aviainvest. Acea plapumă plină de cârpeli este peronul Aeroportului Internațional Chișinău. În rest au fost desene animate despre viitoare terminale, povești despre hub-uri transcontinentale sau interplanetare și mulți bani sifonați prin toate mijloacele posibile. Timp de 10 ani nu s-a modernizat mai nimic, chiar dacă conjunctura pieței a fost deosebit de prielnică – creștere vertiginoasă a traficului și dobânzi foarte joase pe piețele internaționale de capital, susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

Dânsul spune că apreciază restaurantele și sălile de așteptare din interiorul gării, dar și pentru ele se încasează 13 euro de la fiecare călător dus-întors. Asta ca să nu amintim de acei faimoși 9 euro pentru ”modernizare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Nu avem altceva cu ce să ne lăudăm din moștenirea șoricistă – înregistrarea pasagerilor se petrece exact ca 10 ani în urmă, deplasarea din gară în aeronavă tot cu autocarul se face, alimentarea cu combustibil tot cu camioanele, terminale noi nu au apărut, gestiunea traficului de mașini ce vin și pleacă în tranzit sau în parcare e lacrimogenă… Poate fi cumva mai rău în gestiunea statului? Legea lui Murphy ne sugerează că oricând poate fi mai rău. Mai ales că acum a scăzut dramatic numărul de curse, și următoarele luni veniturile vor fi mai modeste. Dar cu răbdare și dedicație, avem toate șansele de a edifica un aeroport la nivelul exigențelor zilei, mai spune Tofilat.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

#pista #dezastru #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oligarhul Ilan Șor, implicat în fraude bancare și aflat sub sancțiuni internaționale, a creat cinci companii la Moscova în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul de aderare a Moldovei la UE din 20 octombrie 2024, conform unei investigații RISE Moldova. Aceste firme sunt specializate în servicii financiare, credite și împrumuturi, iar în două dintre ele Șor s-a asociat cu corporații de stat rusești, inclusiv cu Promsvyazbank, o bancă de stat sancționată internațional.

Conform investigației, Șor ar fi folosit aceste structuri pentru a transfera 15 milioane de dolari în Moldova, bani destinați cumpărării voturilor. Alegătorii racolați urmau să voteze „Nu” la referendum și să sprijine un candidat indicat prin aplicația Telegram din Rusia.

Procurorii Anticorupție și poliția au desfășurat percheziții la persoanele apropiate lui Șor, care au fost implicate în racolarea alegătorilor. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că banii au fost transferați prin intermediul Promsvyazbank, către conturile unor lideri locali și simpatizanți, care gestionau aceste fonduri printr-o aplicație bancară rusească.

În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul Moldovei, guvernatoarea Evghenia Guțul a confirmat un parteneriat cu Promsvyazbank, care oferă carduri pensionarilor și angajaților din sectorul public, facilitând plăți suplimentare prin sistemul MIR.

De asemenea, RISE Moldova a descoperit că Ilan Șor a creat compania А7 împreună cu Promsvyazbank, deținând 51% din acțiuni. În plus, a fondat alte două filiale sub denumiri similare, toate având ca obiectiv oferirea de credite și servicii financiare.

Procuratura Anticorupție monitorizează aceste fluxuri financiare, susținând că beneficiarii fondurilor sunt unii candidați la alegerile prezidențiale.