Situație gravă la Aeroportul Chișinău – plin de cârpeli! Tofilat: Desene animate cu terminale și hub-uri interplanetare

E destul o poză ca să înțelegem ce ”management” au făcut timp de 10 ani alde Aviainvest. Acea plapumă plină de cârpeli este peronul Aeroportului Internațional Chișinău. În rest au fost desene animate despre viitoare terminale, povești despre hub-uri transcontinentale sau interplanetare și mulți bani sifonați prin toate mijloacele posibile. Timp de 10 ani nu s-a modernizat mai nimic, chiar dacă conjunctura pieței a fost deosebit de prielnică – creștere vertiginoasă a traficului și dobânzi foarte joase pe piețele internaționale de capital, susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

Dânsul spune că apreciază restaurantele și sălile de așteptare din interiorul gării, dar și pentru ele se încasează 13 euro de la fiecare călător dus-întors. Asta ca să nu amintim de acei faimoși 9 euro pentru ”modernizare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Nu avem altceva cu ce să ne lăudăm din moștenirea șoricistă – înregistrarea pasagerilor se petrece exact ca 10 ani în urmă, deplasarea din gară în aeronavă tot cu autocarul se face, alimentarea cu combustibil tot cu camioanele, terminale noi nu au apărut, gestiunea traficului de mașini ce vin și pleacă în tranzit sau în parcare e lacrimogenă… Poate fi cumva mai rău în gestiunea statului? Legea lui Murphy ne sugerează că oricând poate fi mai rău. Mai ales că acum a scăzut dramatic numărul de curse, și următoarele luni veniturile vor fi mai modeste. Dar cu răbdare și dedicație, avem toate șansele de a edifica un aeroport la nivelul exigențelor zilei, mai spune Tofilat.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

#pista #dezastru #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.