Situație revoltătoare la Calea Ferată! Gaura financiară se adâncește, iar restanțele la salarii cresc

O situație financiară dificilă afectează Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), conform declarației făcute de directorul Oleg Tofilat. Într-o declarație publică, acesta a explicat că întreprinderea se confruntă cu restanțe salariale, iar angajații nu și-au primit lefurile din cauza problemelor financiare.

Potrivit directorului CFM, situația financiară dificilă este rezultatul unei reduceri semnificative a încasărilor în bugetul întreprinderii. Oleg Tofilat a subliniat că entitatea funcționează cu banii pe care îi câștigă și că incertitudinea din sistemul feroviar, generată de războiul din Ucraina, a condus la o scădere a veniturilor CFM.

Directorul a adăugat că majoritatea locomotivelor și vagoanelor din dotare au termenele de exploatare depășite, iar reabilitarea infrastructurii feroviare și a echipamentului rulant este crucială. Cu toate acestea, achiziționarea de locomotive și vagoane noi în perioada de război este extrem de costisitoare, întrucât angajamentele financiare internaționale prevăd asigurarea acestora, iar transportul feroviar implică traversarea unei zone de război.

În ciuda dificultăților actuale, Oleg Tofilat, citat de radiomoldova, a exprimat optimismul că situația se va îmbunătăți odată cu stabilizarea sistemului feroviar. Totodată, a menționat că, în ultimul an, CFM a dublat salariile, însă presiunea pe bugetul întreprinderii a crescut semnificativ.

Recent, Guvernul Republicii Moldova a aprobat ratificarea unui acord de împrumut în valoare de 23 de milioane de euro între Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Republica Moldova. Acești bani vor fi folosiți pentru reabilitarea coridorului feroviar Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari, având o lungime de 446 de kilometri.

Această dezvăluire a problemelor financiare ale Căii Ferate din Moldova subliniază vulnerabilitățile și provocările cu care se confruntă sistemul feroviar în contextul războiului din Ucraina și subliniază importanța investițiilor în infrastructura feroviară pentru asigurarea unei funcționări eficiente și durabile a acestui sector vital pentru economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.