Situație revoltătoare! Pensionarii moldoveni, condamnați la sărăcie. Au printre cele mici pensii din lume

Cheltuielile lunare ale moldovenilor cu alimentele de bază care asigură supraviețuirea reprezintă echivalentul a 59,2% din valoarea medie a pensiei, pondere care plasează Moldova pe locul 43 într-un clasament internațional al celui mai bun raport dintre prețurile alimentelor și pensii realizat de Picordi.com.

Dintre cele 44 de țări din întreaga lume în care s-a verificat dacă indemnizațiile de pensionare asigură cel puțin o calitate minimă a vieții, persoanele care trăiesc în Norvegia primesc cele mai mari pensii, respectiv 1 797 de euro pe lună, conform celor mai recente statistici oficiale. Elveția (1.704 euro) și SUA (1.482 euro) se disting, de asemenea, prin pensia de stat ridicată.

Pensionarii din Albania (128 euro), Moldova (128 euro) și Ucraina (110 euro) primesc sume foarte mici. Au fost luate în considerare pensiile de stat, adică prestațiile universale și regulate pentru persoanele aflate la vârsta pensionării, așa-numitul pilon I. Într-o serie de țări, pensiile nu sunt nici impozabile, nici contributive. În unele țări, pensia este un venit pentru care trebuie să plătești impozit. Există, de asemenea, țări în care se percepe din pensie și o contribuție la asigurarea de sănătate. Pentru o comparație echitabilă, au fost luate în considerare sumele nete, adică banii pe care pensionarul îi primește efectiv în contul său sau în numerar.

În ceea ce privește raportul dintre prețurile alimentelor și pensii a fost înregistrat în Norvegia, Austria și Franța. În aceste țări, coșul de produse de bază reprezintă 13,4%, 13,7% și, respectiv, 14,3% din pensia medie. În acest clasament, România a ocupat locul 28 din 44 de țări, cu un rezultat de 28,7%, devansând țări precum Bulgaria (43,5% și locul 34), Serbia (34,2% și locul 32) și Ungaria (33,3% și locul 23). Dintre țările incluse în acest studiu, situația pensionarilor din Albania, Belarus și Ucraina este cea mai proastă. Numai coșul de produse de bază consumă 72,8%, 76,7% și, respectiv, 84,9% din pensie.

În Republica Moldova raportul dintre prețurile alimentelor și pensii este de 59,2%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că la începutul anului 2021 în Republica Moldova erau 686,3 mii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mărime #pensie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.