Situație revoltătoare! Pensionarii moldoveni, condamnați la sărăcie. Au printre cele mici pensii din lume

Cheltuielile lunare ale moldovenilor cu alimentele de bază care asigură supraviețuirea reprezintă echivalentul a 59,2% din valoarea medie a pensiei, pondere care plasează Moldova pe locul 43 într-un clasament internațional al celui mai bun raport dintre prețurile alimentelor și pensii realizat de Picordi.com.

Dintre cele 44 de țări din întreaga lume în care s-a verificat dacă indemnizațiile de pensionare asigură cel puțin o calitate minimă a vieții, persoanele care trăiesc în Norvegia primesc cele mai mari pensii, respectiv 1 797 de euro pe lună, conform celor mai recente statistici oficiale. Elveția (1.704 euro) și SUA (1.482 euro) se disting, de asemenea, prin pensia de stat ridicată.

Pensionarii din Albania (128 euro), Moldova (128 euro) și Ucraina (110 euro) primesc sume foarte mici. Au fost luate în considerare pensiile de stat, adică prestațiile universale și regulate pentru persoanele aflate la vârsta pensionării, așa-numitul pilon I. Într-o serie de țări, pensiile nu sunt nici impozabile, nici contributive. În unele țări, pensia este un venit pentru care trebuie să plătești impozit. Există, de asemenea, țări în care se percepe din pensie și o contribuție la asigurarea de sănătate. Pentru o comparație echitabilă, au fost luate în considerare sumele nete, adică banii pe care pensionarul îi primește efectiv în contul său sau în numerar.

În ceea ce privește raportul dintre prețurile alimentelor și pensii a fost înregistrat în Norvegia, Austria și Franța. În aceste țări, coșul de produse de bază reprezintă 13,4%, 13,7% și, respectiv, 14,3% din pensia medie. În acest clasament, România a ocupat locul 28 din 44 de țări, cu un rezultat de 28,7%, devansând țări precum Bulgaria (43,5% și locul 34), Serbia (34,2% și locul 32) și Ungaria (33,3% și locul 23). Dintre țările incluse în acest studiu, situația pensionarilor din Albania, Belarus și Ucraina este cea mai proastă. Numai coșul de produse de bază consumă 72,8%, 76,7% și, respectiv, 84,9% din pensie.

În Republica Moldova raportul dintre prețurile alimentelor și pensii este de 59,2%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că la începutul anului 2021 în Republica Moldova erau 686,3 mii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mărime #pensie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.