Slusari desființează Termoelectrica și confirmă: Păcura a fost îngropată în pământ în noiembrie anul trecut

Comunicatul de presă al Termoelectrica despre atribuirea imaginelor video anului 2015 este unu fals. Cazul cu îngropare s-a întâmplat în noiembrie 2022. Rămâne de văzut dacă este vorba de păcura în volume mari, așa cum insistă unii, sau este vorba de consecințele lucrărilor de reparație sau profilaxiei cu cantități mai mici de păcură. Dar, oricum, după mine, grav a fost încălcată legislația, susține Alexandr Slusari, membru în Consiliul Energocom.

Slusari spune că directorul interimar al SA Termoelectrica, promovat în decembrie 2021 în funcție de către Andrei Spânu, trebuie să fie concediat imediat cel puțin pentru un comunicat public fals. Ca atare, acest lucru ar trebui să fie făcut demult. Îndată după jocurile cu licitațiile cu Horus și Силовые Машины. Dar acum fiecare zi aflării acestui domn în funcție de director interimar știrbește semnificativ din imaginea guvernării.

„Totodată, Guvernul nu are dreptul să accepte ca acest caz să fie investigat doar prin intermediul anchetei interne de serviciu. Varianta пчёлы против мёда nu poate fi acceptată. Agenția Proprietății Publice este obligată să inițieze propria ancheta independentă cu participarea reprezentanților Ministerului Energiei, APP și experților neafiliați. Dacă acest lucru nu va fi făcut, Guvernul va fi acuzat pe bune că încearcă să mușamalizeze cazul”, spune Slusari.

Liderul formațiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a acuzat, administrația companiei că ar fi procurat din banii publici păcură scumpă, dar de calitate proastă, pe care au fost nevoiți să o îngroape la propriu. Usatîi a prezentat și un material video, care ar demonstra acest fapt.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#termoeelctrica #păcură #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.